MONITOR CULTURAL * on-line

~George Anca: „Partea nimănui“

(Master, Antropologia violenţei)

laptele lunii praf şi pulbere Ceea ce are luna mai bun. Geneza comportamentului agresiv (Mihaela Dună).

ei şi de câte ori nu ne autonaştem Ne autocunoaştem. Oglinda în care ne privim subtilităţile profunde (nesemnat)

îndreptăţeşte sacrul Sfântă-i dreptatea (Iulia Iordache)

racule şi Românie Ceva îmi scapă. Oare ce? Sunteţi prea profund pentru mine. Am mult de studiat. (Florentina Ene)

cât să ne mai cânte psalţii Graal-ul gândurilor noastre ce străbat în acelaşi timp cu psalmii (Lavinia Frăţilă)

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele Problemele nu pot fi rezolvate de două persoane ce au existat cândva demult. Violenţa este rezultatul stării sociale (Lucia Ungureanu)

corp social pe masa de operaţie Agresivii nu ştiu să ierte (Gheorghe Avram)

stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire Nu am putut să renunţ la ceea ce oferă societatea (Adrian Stancu)

asceţii ceţii înfloresc Pustnicii „oblivionulu” îşi extind rădăcinile în momentul inspiraţiei/cugetării profunde (Valentina Ţecu)

omul violenţă Scena unei violenţe în care este implicat omul (Camelia Păvălucă)

să ne ascultăm călătorul A fi atenţi la cei din jur. Prin continuare, „să nu fi fost de la presă”, pare mai mult dorinţa de a se proteja, apăra (Laura Zuică)

mi-aş depăşi torţionarul A fi mai bun decât profesorul tău. Să devii un pedepsitor mai bun. Expresia este scrisă uşor cu / un accent de… (Cornelia Duţu)

copilule palat în pace sfântă Senzaţia cititorului că se află în acea imagine (Alice Olteanu)

de-o viaţă depresia scade Rezolvarea vine de obicei cu ajutor din afară (Simona Melinte)

când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului Operele sale vor schimba fluxul sorţii (Larisa Prăjescu)

praf roşu pe pânză Sânge, violenţă (Raluca Stănescu)

uşă-n uşă auroră Religie Puritate Dogmă Tradiţie Natură Contrarietate Negare (Ionela Selegian)

la ceainărie bună dimineaţa o persoană vine într-o dimineaţă la ceainărie (Viorica Dumitru)

şi i-a privit pe toţi în ochi Cine este observatorul: Kabir, Tulsi, Ilie, Dumnezeu, paraliticul sau cel care citesc acest rând? Şi ce observ? Mai am nevoie de timp! (Valentin Buzdugă)

pe nerecunoaşterea înviatului Dacă-i vorba de religie E o parte de efigie. Iar de-i vorba de ştiinţă, Totul este cu putinţă / STUDIUL ORIGINII / INCAPACITATEA RAŢIONALULUI / DEFULĂRI NECOGNITIVE (Radu Teodosiu)

numai toacă numai schit Toacă: bătaia inimii Schit: un protector al clopotului (Zsuzsanna Gergely)

mântuirea minţilor Întoarcere spre străfundurile fiinţei, sinceritate (Manuela Iacob)

în martie vom vorbi de Mahatma Martie este luna cea mai pură, alături de Mahatma vom vorbi despre viaţă lipsită de violenţă (Lucica Zaharia)

într-o timpurie moarte Înfăpruirea destinului / religie, natural, circuit (Mariana Bica)

viţei în chenar de trandafiri „Jertfe” cosmetizate (Claudiu Cherciu)

lume puţină în amfiteatru Nu mai este atât de interesată. Totul devine dezinteres (Crina Dimulescu)

geaba ţii cu provincia Degeaba ţii la locul din care provii, trebuie să studiezi pentru a-ţi face loc în lumea celor cu bani (Iulia Croitoru)

secerători o zare Viaţa ca o zare (Lăcrămioara Anghelescu)

liniştea muzicalităţii O linişte sufletească (Cristina Salar)

trăim pe ace negre De ce ace? De ce negre? (Adina Axente)

GEORGE ANCA

_____________

Doina Severin Boriceanu:

 

Pentru George Anca

 

Dacă-mi permiteţi o părere, le citeam, poemele dvs., când deodată trec podişca sub care se volbură vremea, spumă cu val, val rămas definitiv fără ţărm. Şi ce să facă cu el?! Văd pe un mal o pădure smulsă unei peşteri, zidire meşterească, meşteşugindă, peste care se adună fiori şi trăiri. Pe altul, o frânghie cu rufe destine posace puse la cotrobăit şi destin împlinit.

Pe după-masă, mă întorc la altă treabă, vers agăţat-învăţat cu lumea îmi citeşte firea şi nu există un ce va fi, mă acopăr de poezie. Răsfăţ. Dezgheţ brutal de ianuarie. Citesc. Uneori doare. Uneori caut o traducătoare de înţelesuri, interpreţii au fesuri din flori de migdal. Bătrânii tamarini se apleacă în galben peste mine să-mi dea lumini. Mă rechem, alerg printre versuri, grădini de înţelesuri, descifrarea vine şi nu, acu-i acu’! Mă văd, mă simt, aici sunt sau nu în apropiere!, ating versul cu simţul meu uitat de prestidigitatoare. Uneori doare. Le potrivesc din coada ochiului încărcări sensuri, panglici, pe nume le strig. Şi iar le ating. Murmur din buze, atentă la strunele adunate în concert. Bach, la fiecare înţelept adormit-trezit dintr-un vers.

Îmi pare bine de iarna asta nettoindă şi zăbovindă prin Ţinuturi Mirate, rădăcinoase, trunchi noduros, greu de încercatele, aburind de viaţă. Fierbinte. Scalda dorului de citanie. Ţinuturi Mirate de închistatele. Aparent, o zăpăceală pe după fum tors de smirnă, văicăreli că unde se duce lumea asta, părutele atât de şubrede şi delicate. Metafore voevodale. Mă simt domneşte. Obişnuitul cade din picioare. Cade la fund. Cade de pe trepte. Trăiesc în stupoare şi versul din fiecare vers este acum ghiers.

Dacă-mi permiteţi, pilaştrii versuri! Ridicate la fileu, căzute înţelesuri. Mă obosesc, mă adună lângă ele, îmi deschid adâncite răni şi poveri, încerc să prind gust de greieri în toiul verii. Mă strig printre cititele, pier în ele disoluţie şi, oricât de blajină clima lor, e un vulcan lavă merindă şi un suflet de păstor aristocrat.

Aş fi putut creşte în mine o proză de priviri, de gesturi şi înţelesuri. Dar mi-e mai uşor aşa iarna lui ianuar.

Mulţumesc pentru o stradă pe care grăbesc, paşii mi-i ascut, dau ghes la grădini de cuvinte, vin şi desagii străbuni plini de sensuri. Priceperi. Umblat la interzisele.

Poemele dvs. mă aduc prin preajmă, de necrezut!, întârzii la masă, sună poştăriţa Maricica, o fi pensia?, nu-mi pasă!

Mă obosesc, mă adună, mă risipesc peste o de vreme arătură, căci am fost şi eu la o aruncătură de băţ de terenul de joacă. Mă duc printre ele, ca pe un râu dintr-o pădure cu copaci din senin şi umbre. Gâfâieli. Verbul alunecă în graba mare pe coji de cuvinte, prăpăstii şi prăpăstioasele zbârlite înţelesuri, se sfidează înţelesurile folosite-blegite. Cumpănă de verbe şi alungări de încredere pentru pronume şi articole sau numerale. La trântă cu substantive pline de voioşie. Cumpăna fântânii izvorând poeme! Răcori din afund de pământ aciuite în fierbintele cuvânt. Cântare! Zbor de cuvinte apoase alungate departe. Consistenţă esenţă aplecare peste troiene de viaţă şi lume. Vâltoare de priceperi, nunţi de sintagme. Cuvintele se cunună atât de straniu, splendid vitraliu. Mă văd întinerind, cu un rând, iar un rând. Mă uit citind… Le zăresc rarişte, la un drum mă scoate, asemnea mă întoarce printre cuvinte, s-au scos de pe dinăuntru, nu s-au rostit şi gem de lumină, sâmbure de fantastic. Le mai citesc o dată, zvârlugă. Un vers mai scapă, ochiul scapără, căpos, să le încapă.

Uneori obosesc. Întuneric în zi. Ce-o fi?! Pun luna în sfeşnic. Şi astă-iarnă, îmi place să vă citesc. Savoare. Rafinament. Ca o cărare ducând nicăieri şi mereu strigând după locul de parcare. Ducând la un pisc. Pot să-l urc? Eu ori alţii? Să risc?

La suprafaţă, mă desmiardă. Poeme acrişoare-dulci, dulceaţă de verzi nuci. Şi versuri coapte, boabe negre de mure. Mă prind, mă dau nebuneşte jocului, versuind, îmi prieşte, aflu, descopăr. Dar pot să vă pricep pe poeteşte? La ce să mă aştept, când gara-i fără tren şi peronul fără gară, iar gara e o bucată de seară prinsă în mura coaptă?

Pe o corabie de foc, invidia. Dar mi-am făcut temele, astăzi sunt într-o iarnă cuminte. Mi-amintesc că-s ataşată la genul femeie, plec, uşi trântite, să-mi cumpăr brăţări şi inele.

*

Am citit! Chiar asa! Da’ unde-am pus impresiile? Le am pe-aici, pe undeva… A ramas cu mine bucuria parcurgerilor… si o bucurie ar terebui impartasita! Mai ales ca AZI da dupa noi cu un MAINE, ce Dumnezeu stie cum va fi!

Imi place! Ceva nu e in ordine cu cosmosul sau doar cu mine! Iarasi Gradina De Vorbe, altele! Apare, cu reveniri tot mai voluptuoase, poezia-clepsidra, ba nu, femeie unduioasa in solduri late, ba nu, o femeie Masai ducand un vas cu racorile pamantului, tinut intre bratele perfect-dumnezeieste arcuite. Pareri aduse la nas, eseind printre segmente de frazare cu o obida si o lene a normalului ordinar, sa ne adune mai degraba in acel loc, unde se scrie litera dvs.

Nimic nu e, de fapt, altfel! Pare numai! Le rup in dinti ritmurile frante cu prea belsug de Intamplare plus Imprejurare si Oceanul de subiectiv.

Emotia, buzna peste pagina! Nu va pasa de muzica dvs., interioara, o lasati sa se reverse, sa dansam dupa melodia georgeanca, daca ne da mana si ne tin curelele. se revarsa atat de aprig-incapatanat si valtoreste, incat aparenta ar fi pentru unii de haos. Haos egal avem de-a face cu inceputuri? Pe romaneasca, o alandala sistematizata in ordinea care face alandala sa existe numai si numai astfel, scapand ochii prin frumos si dibuind esentele!

Ma duc pe jos la un templu, sa ma strecor in lumea unor vitralii… amestec de culori in ordini de destine cosmice. Alesii le cauta, uneori le ajung din urma. Un hazard al implinirilor de sensuri. Deplinatate, ma hranesc cu asta. Si exploatarea unor fatete de cuvinte, altele. Fatuiri de cuvinte, ca munca unui… Sunt vitralii pe lume in care nebunii ar da cu piatra sa le vada carnea de dedesubt si ce fel de sange anume curge acolo! Vitralii? Vremea le face ignifugare la focul privirii.

Problema e sa gasesti ritmul frangerilor interioare si melosul cuvintelor-astre!

Vine catre noi, innebunitoare, miscarea cu adevaruri starnite de vanturi, nu conteaza care, poate dintr-un adapost al fiintei poetice ce le-a stat la indemana. Doar miscarea. Sfioase, pana la urma, adevarurile transpar, se aduna pe langa cel citindu-le acele pagini anume. Plecari in acele lumi, cu jumatate de incredere, jumatate de indoiala si ultima parte din tine mestecand litera, cuvantul, trupul sintagmei, lasand fraza sa incolteasca… Lastarii frazelor in mugur de nou. Trebuie sa gusti asta! Daca-ti da mana si te tin curelele..

In rest, totu-i foarte simplu!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s