MONITOR CULTURAL * on-line

~Iosif Băcilă: „Almăjana după 10 ani“

Acum 10 ani – în primăvara lui 1999 – alături de câţiva dascăli şi învăţăcei ai Văii Almăjului, am avut ideea fericită de a face să apară, pe lângă Liceul Teoretic „Eftimie Murgu” din Bozovici, publicaţia culturală Almăjana. Ne propusesem atunci – cei ce alcătuiam colegiul de redacţie (Florina-Maria Băcilă, Ana Străin Băcilă, Ileana Craşovan, Pavel Panduru, Petru Pungilă, Ilie Stoinel, cât şi redactorul-şef Iosif Băcilă) – să reflectăm asupra istoriei, folclorului, frumuseţilor de orice natură, învăţământului, vieţii spirituale din Valea Almăjului.

Demersul nostru a fost „îmbrăţişat” şi susţinut de profesorul Oto Verendeanu (fostul director al instituţiei), prof. univ. dr. ing. Alimpie Ignea (Timişoara), scriitorul Baruţu T. Arghezi (Elveţia), de istoricul şi cercetătorul Alexandru Nemoianu (SUA), scriitori şi oameni de cultură: Ion Marin Almăjan, Nicolae Dolângă, Petru Novac Dolângă, Nicolae Danciu Petniceanu, Octavian Doclin, Nicolae Sârbu, Mircea Şerbănescu, Ionel Bota, Gheorghe Azap, Ioan-Nicolae Cenda, Vasile Pistolea, Constantin Juan-Petroi, Nicolae Murgu, Ovidiu Gligu, profesorii universitari: Gheorghe I. Tohăneanu, Dumitru Daba, Alexandru Metea, Vasile Frăţilă, Mircea Popa, Doru Popovici, Iulian Negrilă, Gheorghe Luchescu, Marcu Mihail Deleanu ori intelectuali şi publicişti care trăiesc în Almăj sau dincolo de acest areal: Nicolae Andrei, Ion Borlovan, Florina-Maria Băcilă, Angelica Herac, dr. Iosif Badescu, Pavel Panduru, Petru Pungilă, Dănilă Sitariu, Busuioc Velcotă, Constantin Teodorescu, Ion Chera, Pavel Găină, Titus Crişciu, Nicolae Irimia, Nicolae Pătruţ, Ştefan Popa Popas. Au sprijinit, moral şi financiar, apariţia Almăjanei, dr. ing. Sorin Frunzăverde, parlamentar şi ministru, ec. Ilie Mustăcilă, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, prof. univ. dr. ing. Alimpie Ignea, preşedintele Societăţii culturale „Ţara Almăjului”, prof. dr. Păun Ion Otiman, academician, secretar al Academiei Române, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole din Timişoara, prof. univ. dr. ec. Dumitru Popovici, director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş, ing. Ilie Găină, fost director al Direcţiei pentru Telecomunicaţii Caraş-Severin, Ada D. Cruceanu, director la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Gheorghe Ţunea, director al Centrului Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale, prof. Maria Zvarici, sindicatul din învăţământ (FEN), şi, nu în ultimul rând, cărturarul şi editorul Gheorghe Jurma, directorul Editurii TIM din Reşiţa.

În paginile primitoare ale revistei şi-au văzut publicate ideile, gândurile, articolele – elevi, studenţi, tineri de diferite profesii – eseişti, rapsozi, istorici, psihologi, poeţi, sportivi. În timp, Almăjana a fost difuzată în şcolile din Valea Almăjului, în Banat, în ţară (Biblioteca Naţională a României, Academia Română, Biblioteca Centrală Universitară – Timişoara, Biblioteca „Banatica” – Reşiţa etc.) şi peste hotare (Elveţia, SUA, Franţa, Serbia, Canada etc.). S-a vorbit şi s-a scris elogios despre ţinuta şi conţinutul ei la radio, la televiziune, în presă, în cărţi; ea şi-a lansat diferite numere la Bozovici, Anina, Băile Herculane, Oraviţa, Reşiţa, Timişoara şi în alte localităţi ale Banatului.

Amintim câteva dintre ziarele şi revistele care au fost interesate să prezinte structura şi rosturile publicaţiei Almăjana în peisajul cultural românesc: Timpul, Sud-Vestul, 24 de oi, Semenicul, Reflex (Reşiţa), Renaşterea Bănăţeană, Eminescu, Orient Latin (Timişoara), Viaţa de pretutindeni (Arad), Banatul (Lugoj), Ardealul literar (Deva); Albina românească, România Literară (Bucureşti) ş.a.m.d., precum şi în paginile unui număr impresionant de volume, pe care le înşiruim în ordinea apariţiei lor:

Dănilă Sitariu: Locuri şi oameni din Ţara Almăjului, Editura Signum, Reşiţa, 2002;

Dănilă Sitariu: Valea Almăjului – file de istorie şi credinţă, Editura Timpul, Reşiţa, 2003;

Nicolae Sârbu; De o sută de ori Banat, Editura Călăuza, Deva, 2003;

Gheorghe Jurma: Cu Editura Timpul peste timp, Editura Timpul, Reşiţa, 2004;

Constantin Toni Dârţu: Personalităţi române şi faptele lor, 1950–2000, ediţia I, Editura Pan Europe, Iaşi, 2002; ediţia a II-a, Casa de Editură Venus, Iaşi, 2005; ediţia III-a, Editura Pim, Iaşi, 2008;

Artur Silvestri: Memoria ca un concept baroc, vol. III, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2005;

Artur Silvestri: Cuvinte pentru urmaşi, Editura Carpathia Press, Bucureşti, 2005;

Titus Crişciu: Cei de lângă noi, Editura TIM, Reşiţa, 2005;

Liviu Groza: Legendă şi istorie în Valea Almăjului, Editura Nagard, Lugoj, 2005;

Nicolae Pătruţ: Drumuri şi umbre, Editura Marineasa, Timişoara, 2006;

Nicolae Sârbu: Cămila din Bucegi, Editura Marineasa, Timişoara, 2006;

Nicolae Magiar, Eduard Magiar: Monografia Localităţii Bozovici, Editura TIM, Reşiţa, 2006;

Alexandru Nemoianu: Fragmente din vremea persecuţiilor, Carpathia Press, Bucureşti 2007;

Alexandru Nemoianu: Iluminări, Carpathia Press, Bucureşti, 2008;

Cităm două fragmente din „imediata noastră apropiere”:

„Profesorul îi învaţă pe copiii almăjeni limba română. Să cunoască şi să iubească locul, fapta de cultură a înaintaşilor din acest leagăn curat de spiritualitate românească. Redactorul-şef scoate, într-o ţinută sobră, elegantă, de frumoasă sărbătoare, revista «Almăjana». Unde scrie şi Alexandru Nemoianu, din America. Animatorul este sufletul multor manifestări autentice, care aici au prospeţime şi ecou. Iar poetul cu acelaşi nume, Iosif Băcilă, ademeneşte cu talent cuvintele în versuri de un lirism profund.” (Nicolae Sârbu – De o sută de ori Banat).

Dacă păstrarea tradiţiilor se face în mare parte prin oralitate, există încă în Bozovici o preocupare permanentă pentru cultivarea scrisului, pentru că proverbul latinesc cu vorba şi cu scrisul este încă valabil. În această idee trebuie remarcată revista «Almăjana». Este condusă cu pasiune şi profesionalism de către profesorul de limba română Iosif Băcilă. Revista fiinţează din aprilie 1999, apare de trei ori pe an, dar niciodată cu mai puţin de 40 de pagini. Prin conţinut, grafică, autori de articole, această publicaţie a depăşit de la început cadrul, uneori banal, al unei reviste şcolare, ea atrage pentru paginile ei, pe toţi cei care au ceva de transmis în scris, de la simpli debutanţi până la cei care au deja nume consacrate. Este demnă de toată lauda conlucrarea perfectă între generaţiile diferite care scriu în această revistă, precum şi varietatea materialelor.” (Nicolae Magiar, Eduard Magiar – Monografia Localităţii Bozovici).

Astăzi trăim bucuria de a afirma că Almăjana este publicaţia Banatului de Sud ce îşi doreşte să continue o tradiţie începută de avocatul bozovicean Iancu Conciatu, care a condus Curierul Banatului (publicaţia cu îndelungată apariţie în Banatul din perioada interbelică), precum şi Almanahul Almăjului, editat şi distribuit de preotul şi istoricul Coriolan Buracu.

S-au spus cuvinte măgulitoare despre publicaţia almăjană, despre cei care trudesc la apariţia ei. Iată şi câteva dintre cele mai onorante şi autorizate aprecieri:

Ţinuta grafică, articolele reprezentative ale revistei, prezenţa ei valoroasă în spaţiul cultural românesc, ca şi onorarea numelui dat Liceului Dvs. este oglinda vie a unei însufleţiri în faţa căreia mă închin cu respect, cu recunoştinţă, încrezător în valorile conştiinţei care vă caracterizează sufletul şi năzuinţele permanente.” (Baruţu T. Arghezi – Scrisoare, datată 8 noiembrie 1999, Lausanne, şi reprodusă în Almăjana, nr. 1/aprilie 2002).

Succesul se datorează muncii, insistenţei, pasiunii profesorului şi poetului Iosif Băcilă. El adună, selectează, corectează, gândeşte numărul, tremură pentru reuşita, pentru corectitudinea lui. Fireşte, munca lui nu s-ar fi putut împlini fără sprijinul conducerii Liceului din Bozovici şi al celorlalţi colegi din zonă, care l-au ajutat, i-au fost alături. Am văzut multe iniţiative bune, de-a lungul anilor, care au căzut fiindcă au fost binişor săpate de prieteni. Nu e cazul aici. Am fost de mai multe ori la Bozovici şi m-am bucurat de primire caldă şi de o atmosferă prietenească. Îi pot felicita pe toţi realizatorii – redactori şi colaboratori, sponsori şi cititori – mai ales pentru sentimentul apartenenţei la miraculosul ţinut al Almăjului”. (Gheorghe Jurma – 10, în Almăjana, nr. 1/aprilie 2002).

Într-adevăr Almăjana a trezit interesul cititorului dornic de a afla lucruri cunoscute şi mai puţin cunoscute despre istoria, cultura, despre obiceiurile din Valea Almăjului, despre preocupările slujitorilor şcolii pentru mai buna percepere şi înţelegere a experienţelor şcolare şi a oamenilor, în ultimă instanţă. Îmbucurător e şi faptul că în jurul revistei s-a înfiripat o grupare ştiinţifică şi literară care îşi defineşte rosturile prin ceea ce face şi ceea ce scrie. De altfel, publicaţia a impus tineri care îşi aud din ce în ce mai des numele rostit în peisajul cultural al Banatului: – Ileana Almăjanu, Ileana Craşovan, Florica Ţunea;

– informaticienii: – Ciprian Pungilă, Sorin Ţunea, Marius Cristea;

– filologii: Florina-Maria Băcilă,  Aida Borlovan, Mariana Mihăilescu, Simona Pâşlea, Vetuţa Mălureanu, Ionuţ Pirtea;

– fizicienii: Dorina Boldea, Ionuţ Bălaşa, Ion Sanda;

– geografii: Anişoara Verendeanu, Lazăr Anton;

– istoricii: Pavel Panduru, Dănilă Sitariu;

– matematicienii: George Pascariu, Ovidiu Badescu;

– religie: Ana Străin Băcilă, Petrică Zamela;

– psihologul – Nicoleta Unici;

– talentele lirice: –Nicoleta Giura, Andreea Roşu, Eugenia Şuta şi „Vocile din Grădina Almăjului” – Cătălina Pâşlea, Maria Didraga, Maria Careba. Au fost bine primite rubricile: „Această Vale a Almăjului”, „Convorbiri Almăjana”, „Antologia prozei”, „Lecturi”, „Ecouri”, „Banatica”, „Antologie de poezie tânără”, „De la lume adunate”, „Almăjul în festival”, „Ţara Almăjului – luminând peste vremi şi vremuri”, „Întâmplări cu scriitori”, „Momente ale vieţii reflectate în obiceiurile din Valea Almăjului”, „Din legendele Almăjului”, „Bibliotecă Almăjana” ş.a.

În această colecţie, „Bibliotecă Almăjana”, profesorul Iosif Băcilă a selectat numele a zece dintre cei mai talentaţi tineri – Nicoleta Giura, Andreea-Alida Roşu, Ovidiu Gligu, Eugenia Şuta, Angela Balaban, Petru Iulian Mehnu, Lucreţia Sitariu, Ionuţ Miloi, Lavinia-Florina Ursu, Elisaveta Vedrilă – care au publicat în paginile Almăjanei de-a lungul timpului – cuprinzându-le creaţiile într-o antologie lirică – Mai blânzi decât liniştea ochilor, tipărită în anul 2006, cu sprijinul Societăţii culturale „Ţara Almăjului” (Timişoara) şi al Editurii TIM (Reşiţa). Recent, cele mai valoroase studii şi articole referitoare la viaţa şi opera mentorului Revoluţiei de la 1848 au întregit un volum omagial Eftimie Murgu (1805-1870) – Erudiţie şi Faptă – apărut la Editura Excelsior Art din Timişoara (2009).

Ca o permanentă şi necesară relaţie între zonal, naţional şi universal, alte pagini au luat în dezbatere şi au prezentat operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Ioan Slavici, Constantin Brâncuşi, George Enescu, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu etc., „interferând esteticul şi utilul în paginile ei, fără a cădea într-un didacticism desuet.” (Nicolae Danciu Petniceanu).

Revista în sine mi se pare o publicaţie excelentă! De ce spun asta? Nu mă refer numai la ce se publică: fiecare număr din orice revistă culturală are unele părţi mai bune ori unele părţi mai slabe; nu despre asta este vorba, ci despre ţinuta revistei şi de ideea sub care ea apare.

Din acest punct de vedere – ideea sub care apare – mie mi se pare uluitoare, pentru că ea urmăreşte un singur lucru: să afirme răspicat şi în mod limpede o identitate – identitatea almăjană. Pentru asta, orice s-ar întâmpla cu ea, revista va rămâne în istoria Almăjului şi, cred, în istoria poporului român (s.n). Pentru că trebuie să înţelegem că noi nu suntem pur şi simplu o gloată adunată la întâmplare, ci fiecare aparţinem unui loc care are tradiţiile lui, mândria şi identitatea lui”. (Alexandru Nemoianu –Locul meu de suflet…, în Almăjana, nr.2/septembrie 2000).

De adăugat şi faptul că revista a prezentat număr de număr date şi informaţii despre Liceul din Bozovici, despre dascălii care au trudit la această şcoală, eforturile lor şi ale elevilor Almăjului pentru a fi competitivi la nivel judeţean şi naţional.

Mai apoi, nominalizarea Almăjanei la Premiile de Excelenţă ale Asociaţiei Române pentru Patrimoniu, ediţia I – 2005, şi primirea Diplomei de Merit ne onorează şi ne îndrituieşte să credem că spiritul cultural românesc rămâne peste veacuri. Fie ca acţiunile Asociaţiei Române pentru Patrimoniu (după plecarea în lumea fără de dor a eminentului cărturar dr. Artur Silvestri) să continue, înspre binele culturii române şi ale valorilor ei perene.

Publicaţia culturală, editată de Cercul literar-artistic al Liceului Teoretic „Eftimie Murgu” şi Centrul Zonal de Învăţământ Bozovici, Almăjana – ca toate revistele Văii Almăjului – a apărut şi s-a tipărit greu,  cu trudă, însă şi cu multă dorinţă de a spune, prin cuvântul scris, ce are mai frumos şi mai de seamă acest inegalabil colţ de ţară: istorie, credinţă, cântec, tineri talentaţi şi destoinici, cu dragoste de obârşii şi de Neamul Românesc!
IOSIF  BĂCILĂ

redactor-şef  Almăjana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s