MONITOR CULTURAL * on-line

~Veronica Balaj: „Ion Marin Almăjan – aniversare“

Ion Marin Almajan,   scriitor de marcă  pentru  Banat  dar și pentru restul țării, a fost  sărbătorit  cu prilejul înplinirii unei vârste rotunde, o vârstă a maturității creatoare, când se poate  face   un   bilanț al creației și  se  poate     merge          mai departe     cu  un câștig  de experiență in plus.

Scriitorul  a fost sărbătorit pe rând, la Filiala din Timișoara a USR si, apoi,  la Sala Lyra a      Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, ambele manifestări constituindu-se  într-un regal al rememorarilor  si al  consideratiilor  literare.

Scriitorii au și o vârsta bilogică, firește, dar, mai mult decat pentru alti oameni, contează   starea de spirit , necesară creației și în final opera.

 

Ion Marin Almajan  este   o convergența de idei creative, de  atitudini artistice si sociale,  deținător al multor  diplome si medalii acordate în   țară, dar și  in Italia  pe

care o consideră “”a  doua patrie  spirituala”.

La  Mazzara del Vallo,în Sicilia  a facilitat participaea la un  Incontro fra i popoli del Maditerraneo scriitoricesti   manifestare  de mare răsunet in vremile când nu era  deschisă  calea spre  cooperare culturală, a câtorva scriitori nde primă mărime din România: Ana Blandiana, Ioan Alexandru , Alexandru Andrițoiu, Alexandru Căprariu, Mihai Ungheanu, Eugen Dorcescu etc. Autor al multor volume de proză, de  eseistică, jurnalist fervent, cu atitudine  marcanta  in  societate, inainte si  după ’89.,in total,   autorul sarbatorit  a semnat peste 20 de volume,colaborând în același timp la multe  altele, făcându-și auzită vocea   orib de cate ori a fost nevoie de o  pozitie fermă, intelectuală, implicată.

 

Inainte de orice, Ion Marin Almăjan a fost fascinat de ideea de a deveni scriitor. Iată ce mărturisea   in momentele emotionante aale sărbătoririii sale:

 

“”Visul pe care_l nutresc din vremea scolii primare de a deveni scriitor, m-a obsedat de-a lungul vieții și adesea a cerut sacrificii dureroase. Vremuriile   prin care am trecut, ca dealtfel întregul neam românesc au cerut sacrificii, adesea cedări de la principiile în care ai fost crescut și te-ai format.Sunt mândru  că in cei 10 ani de directorat la Editura Facla, am reușit să sparg  acea pojghță  de conservatorism  rău,  să depășesc acel complex provincial de inferioritate față de centru contribuind  la recupararea operei  unor cărturari  pe care, în numele ideologiei comunisste, minti   inguste le puseseră   la index. Sunt tot atăt de fericit că am lansat sute de tineri care astăzi sunt scriitori maturi, unii aflându-se în fruntea literaturii române, am tradus  opere ale unor scriitori mari ai lumii , precum francezul Le Clezio care în acești ani a luat Premiul Nobel”.

 

Ion Marin Almajan este  un  spirit deschis  colaborarii interculturale. La Editura  Facla, pe care a condus-o timp de 10 ani,  a tipărit scrieri ale unor autori germani, maghiari , sărbi, parte a minorităților naționale trăitoare pe teritoriul Banatului și Ardealului, apoi în calitate de    Director al  Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu a judetului Timis, a  relationat cu scriitori  din toata tara si din străinatate, ideea de intreculturalitate  fiind  foarte  bine ilustrată prin colaborările ce s-au fructificat  în lucrări de istorie, artă plastică, eseistică din domeniul culturii etc, iar acum,  racordat la modernitatea  mijloacelor  de comunicare   moderna, este directorul  revistei on-line, www.luceafarul- românesc.com

 

La sala  Orizont,a Filialei din Timisoara a USR,după ce s-a dat citire unui text apreciativ semnat de critcul litarar Cornel Ungureanu, președintele filialei, aflat în imposibilitate de a participa la manifestare, criticul literar și poetul Eugen Dorcesu a marcat   coordonatele  scrisului  lui Ion Marin Almăjan, după opinia dânsului trei ar fi directiile esentiale,trei  jaloane valorice!  1) capătul intunecat al singuratatii,  vezi romanul ”Tornada”,20 capatul   luminos al singuratatii , vezi romanul  ”Matusa mea Maria

Terezia”, si 3) singuratatea ca stare   de existenta, vezi romanul de referinta  istorico-socil, “In afara gloriei.”

De asemeni criticul litarar  Alexandru Ruja a  marcat    profunzimea scrisului   si tehnica  scrierilor lui I. M.Almajan, subliniind că: “autorul a stiut sa transforme durerea in manie si mânia in tornadă”, apropo de titlul unuia din romane   semnat de sărbatorit.

Criticul litarar Lucian Alexiu a  notat  cu argumnete  punctuale, puterea scriitorului de a

‘panorama marele flux istoric  ( vezi  romanul ”In afara gloriei”, unde personalitatea lui Eftimie Murgu este  incadrata  in mod   convingator si  ilustrativ in epocă.

 

Ca   intr-un “ordin al  scriitorilor”,  s-a menționat  si  relationarea  scriitorului cu  lumea, faptul că scriitorul sărbătorit are un adevărat cult al prieteniei. S-ar   cuveni  amintit  aici   cuvântul poetilor, Octavian Doclin venit special de la Resita, Ion Jurca  Rovina,  care a  evocat si  calitatea de  manager cultural al lui    Almajan in perioada de directorat la  Editura Facla, apoi, poetul si preotul Ioan Petras, a  venit  cu  sublinieri  privind  firea  scriitorului aplecat spre”fiorul mistic al credintei”, ceea ce insemmna o profunda intelegere a lumii .Colegul de  scris, Titus Suciu remarca de asemeni  profunzimea problemelor abordate si   tehnica  remarcabila a scrisului lui I.M Almăjan.  Florina Maria Bacila, cadru universitar la Universitatea de Vest din Timisoara,fiica consăteanului și prietenului  Iosif Băcilă,profesor și poet,a adus un cald elogiu  magistrului, cum l-a perceput ea pe  autor inca din copilarie cand acesta venea  in comuna natală. Cald și convingător tonul vocii actorului Vladimir Jurascu, care a  citit o   scenă din romanul ”In afara Gloriei.”

 

La sala  Casei de Cultura a municipiului Timisoara, a fost  o  emulatie  in extenso. Pe langa cuvintele  cu referire tehnica  la    scrisul  lui    I.M.Almajan ale  confratilor  intru  lietratură,  poetii Marcel Turcu,Nicolae Sîrbu de la Reșița,profesoara Rodica Opreanu, critic literar,  au  fost  momnete de  muzica  si dedicatii  poetice  in  cinstea sarbatoritului, oferite de catautorul Vasile Gondoci  de la Lugoj , de  Victor Gioroceanu, de soprana  Viorica Pop Ivan , care a  marcat  momnetul sarbatoresc interpretând   arii  din opere  celebre. În  cuvantul   său, Pavel Deheleanu, directirul Casei de Cutlura  a municipiului, și-a mărturisit vechea admirațiuei pentru scriitorul Ion Marin Almăjan, dar și pentru omul de cultură.care a știut să lase în urma sa nu doar opere literare ci și lucruri durabile pentru viața culturală a Timișoarei și Banatului.

VERONICA BALAJ

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s