MONITOR CULTURAL * on-line

~Pavel Panduru: „Acţiuni culturale în Banatul de munte!“

Seninul verii a adus o grandioasa manifestare de simţire românească chiar la Băile Herculane, veche vatră a etnogenezei româneşti, un element de identificare, reprezentativ, spectaculos şi unic în oferta turistică naţională. Manifestarea desfăşurată în cadrul Colocviilor Naţionale „Reflex” ediţia a X-a, a avut loc la Hotelul Geta din centrul staţiunii, în zilele  1 – 3 iunie 2010. Acolo, unde timpul pare a se fi oprit în loc, peisajul este deosebit de frumos, iar prin frunzişul pomilor se întrezaresc stâncile semeţe ale Domogledului şi apele bogate ale Cernei, care curg lin la poalele casei.

Evenimentul a fost marcat printr-un simpozion naţional cu comunicări ştiinţifice ale unor veritabili jurnalişti, scriitori şi oameni de cultură reprezentând reviste cu merite evidente în lupta pentru neuitarea neamului, de-o parte şi de alta a „ Carpaţilor lui Orfeu”. Devotaţi propăşirii culturii neamului românesc şi atinşi de aripa de înger, scriu frumos şi cu folos, formând un „Rug aprins”.

Simpozionul s-a desfăşurat sub auspiciile şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş – Severin, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Judeţului Caraş – Severin, Fundaţiei Cultural –Sociale – Octavian Doclin Reşiţa şi al Primăriei şi Consiliului Local Băile Herculane.

REVISTA „REFLEX . artă . cultură . civilizaţie” s-a distins încă de la început, prin calitatea şi personalitatea redactorului şef – poetul Octavian Doclin şi a colectivului de redacţie. În acest deceniu a promovat valorile culturale ale românilor bănăţeni şi nu numai, fiind un simbol al culturii române în întreaga lume.

Reflex este o revistă care aduce adevăr şi lumină publicului cititor, a cărei valoare o face utilă comunităţii şi vieţii de zi cu zi. În paginile primitoare ale revistei şi-au văzut publicate ideile, gândurile, articolele oameni de cultură, profesori, preoţi şi alţii, din Banat, din ţară şi din afară, iubitori de limbă şi neam, păstrători a-i Sfintei Tradiţii. Toţi răspund din constiinţă şi din suflet, după chipul şi asemănarea lor, cu impact asupra culturii şi învăţământului românesc. Revista doreşte ca generaţia actuală şi mai ales cele viitoare să păstreze vie memoria zilelor apuse. Este, în fond, reflectarea mândriei naţionale şi a ataşamentului faţă de valorile trecutului. Ea urmăreşte să afirme identitatea românească şi bănăţeană, pentru care fapt va rămâne în istoria poporului român.

Reflex a fost şi este albia acelui fluviu viu, prin care să se filtreze totul înspre un viitor naţional şi european, favorabil unei vieţi trainice şi umane. Ea constitue o lectură care trebuie făcută de toţi cei care doresc să cunoască şi să înţeleagă etapele şi meandrele în evoluţia culturii cărăşene şi naţionale, precum şi de viitorii cercetători interesaţi de viaţa neamului când contemporaneitatea noastră va fi devenit istorie.

Revista Reflex a onorat cu existenţa ei, fiind ca o firească recunoaştere a unor merite atât de evidente în lupta pentru identitatea neamului.  A dovedit că acolo unde există strădanie, bună-voinţă, spirit gospodăresc şi bun management cultural revista merge bine şi literatura se dezvoltă, ceea ce a făcut şi face triada : poetul Octavian Doclin, directoarea dr. Ada Cruceanu Chisăliţă şi prof. Gheorghe Ţunea.

La marea şi sfânta sărbătoare de omagiere a zece ani de existenţă a revistei Reflex au participat grupuri de creaţie, care înnoiesc literatura română şi viaţa culturală prin activitate didactică şi scris,  în jurul unor vestite reviste din întreaga ţară. Astfel, lugojenii grupaţi în jurul revistei BANATUL au fost reprezentaţi de Adriana Weimer – poeta cu zâmbet de amazoană pe a cărei buze „se topeşte lumina” – izvor de iubire, prof. univ. dr. Gheorghe Luchescu, critic literar Simion Dănilă, poetul Simion Todorescu, poetul Georgioni Valeriu, Georgeta Martiş şi poetul Ionel Panait. De la Arad au participat scriitorii Dan Vasile, Matiuţ Ioan şi Mocuţa Gheorghe, redactori şi coordonatori a-i revistei ARCA. De la Cluj a fost prof. univ. dr. Pop Ion, editor, poet şi critic literar. Timişoara a fost reprezentată de un valoros grup de scriitori, critici literari şi editori precum : prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, Popescu Dumitru, Popescu Ana  Maria, Blaga Lucian, Blaga Dara, Popescu Dana, Lucian Alexiu, Valy Ceia, Georgeana Miculescu şi Vasile Bogdan cu echipa sa de la TVR Timişoara. Din Turnu-Severin a participat scriitorul Şerban Ion  Drincea cu revista CALIGRAF. De la Bocşa au fost Tiberiu Şerban şi Gabriela Şerban – redactor şef la revista BOCŞA CULTURALĂ,  sufletul acţiunilor culturale din partea de vest a  judeţului. Din Almăj au participat profesorii Iosif Băcilă – poet şi Pavel Panduru reprezentând revista ALMĂJANA.  De la Bucureşti a fost criticul literar Mircea Martin. Reşiţa a fost reprezentată de grupuri de creaţie formate din profesori şi scriitori din jurul revistelor REFLEX şi SEMENICUL: poetul Octavian Doclin  – amfitrionul manifestării, prof. Gheorghe Ţunea – principalul organizator, prof. Gheorghe Jurma  – critic şi editor, poetul Nicolae Sîrbu – director la Biblioteca Judeţeană, prof. univ. dr. Liviu Spătaru, conf.dr Petrica Vasile şi Petrica Cecilia, prof. univ. dr. Ilie Cristescu – Domaşnea, prof. Titus Crişciu, Vintilescu Nicoliţa – contabil, prof. Balaci Claudia, Radio Reşiţa a fost reprezentat de directorul Doru Dinu Glăvan şi Alexandra Gorghiu. De la Târgu Jiu au fost scriitorii Cârlugea Zenovie şi Cârlugea Zoia – filozofi ai culturii. De la Piteşti a fost poetul Virgil Diaconu – redactor şef la CAFENEAUA LITERARĂ.

La închiderea lucrărilor din prima zi, 1 iunie 2010 a participat şi ing. dr. Sorin Frunzăverde – preşedintele Consiliului Judeţean.

Lucrările simpozionului au fost deschise şi moderate de poetul Octavian Doclin – redactor şef al revistei Reflex.

Acest soi de oameni deosebiţi, autori mesianici, aceste fiinţe cu pecetea preeminenţei umane, la sărbătoarea de la Băile Herculane, au dezvăluit sentimentele lor de admiraţie pentru revista Reflex, pentru redactorii şi colaboratorii ei.

Despre revista Reflex şi rolul ei în cultura românească au vorbit prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, prof. univ. dr. Ion Pop, scriitorul Vasile Dan, criticul şi editorul Gheorghe Jurma, criticul Simion Dănilă, poetul Nicolae Sârbu si alţii. Ei s-au referit la fidelitatea faţă de credinţa strămoşească şi ataşamentul faţă de cultură, susţinând buna şi necesara colaborare dintre spiritualitate şi civilizaţie, cu îndemnul de a se edita reviste şi a se scrie cărţi. S-a dovedit că bagajul lor cultural este etichetat cu eticheta omenescului. Apoi s-a evidenţiat că revistele de cultură „Panteon al României”  trebuie să pună în evidenţă personalităţile marcante, de intensă strălucire, din patrimoniul nostru cultural şi spiritual ca o datorie morală de a respecta memoria celor care au clădit statul şi naţiunea română, ca o dovadă de recunoştinţă perenă.

Discuţiile participanţilor au transmis plăcerea descoperită prin actul scrierii şi al lecturii şi că testul literaturii rămâne lectura, ceea ce impune crearea de repere culturale pentru cei tineri şi motivaţia lecturii. De asemenea a reieşit valoarea artistică şi culturală a participanţilor şi s-a afirmat sublimul şi misterul împotriva făţărniciei şi demonismului şi faptul că dimensiunea românească este foarte prezentă la ei.

În încheierea lucrărilor din prima zi a simpozionului a luat cuvântul preşedintele Consiliului Judeţean dr. Sorin Frunzăverde, care a exprimat puncte de vedere originale şi bine fundamentate despre apărarea şi păstrarea comorilor moştenite a tradiţiei şi culturii româneşti. Spunea Domnia sa că scriitorul este autorul care, cu abilitate, foloseşte limba în a comunica o anumită stare, care este starea creativă şi că doar prin creaţie poţi birui lumea asupririi, a fricii, a singurătăţii, a terorii şi a neantului. Valoarea creatorului este dată de calitate şi genereozitate, nu de numărul de volume. Afirma că toţi scriitorii se adapă din sursa culturii şi tradiţiei româneşti, iar cultura română este spectaculoasă prin diversitate şi ale cărei foloase le cunoaşte şi le foloseşte o lume întreagă. Iar creatorii bucură sufletele şi luminează minţile cititorilor. De aceea este necesar să îi ridicăm pe piedestalul valoric pe care îl merită.

Erudiţia vorbitorului a transferat auditoriului o profundă stare de spirit. În încheiere a cerut a nu se uita că totuşi omul este „ o trestie gânditoare” cum spunea Blaise Pascal.

A doua zi a Colocviilor, 2 iunie 2010, a început cu prezentarea temelor: „Timpul şi vârstele scrisului”, de către criticul doctor Cornel Ungureanu, Domnia sa fiind şi moderatorul lucrărilor şi „ Identitate regională, naţională, europeană” de către criticul literar Mircea Martin, un distins fiu al Reşiţei, trăitor la Bucureşti. Prof.  dr. Cornel Ungureanu valoros critic literar şi preşedintele Uniunii Scriitorilor din Banat, vorbeşte despre o formulă umană care să exprime creaţia – zidirea omului Om – genial prin ce face şi prin comportament. Acest personaj  prin trăire şi faptă crea un fanatism al existenţei, a muceniciei şi a jertfei prin fapte pentru mai binele celorlalţi. Opusul acestor fapte este uitarea celor din jur, a acelor care-ţi fac bine.

Distinsul critic Mircea Martin a pus problema de extremă acuitate şi urgenţă: românitatea şi europenitatea, subliniind că suntem europeni prin a deveni români, prin dezvoltarea conştiinţei naţionale. La aceste teme au fost numeroase intervenţii şi comentarii din partea marii majorităţi a participanţilor, care au venit cu idei, sugestii, planuri despre europenizare şi pericolul globalizării. Prof. dr. Ion Pop de la Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj – Napoca vorbea despre necesitatea unei meditaţii adâncite la ceea ce suntem în noi, despre o conştiinţă limpede a valorilor culturale şi cerea ca esenţialismele din cultura română sa fie actualizate.

S-a vorbit despre rolul intelectualului creator în recuperarea memoriei, pentru a nu se pierde specificul cultural naţional, asumându-şi noua identitate europeană sau central –europeană. Despre faptul că multiculturalismul este o sursă de bogăţie spirituală pentru continentul nostru şi despre necesitatea răspândirii valorilor culturale naţionale în Europa. De asemenea s-a subliniat că pentru români creaţia este un avânt către înălţimi, pătrunzând cu ingeniozitate în cutele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. Ea ne eliberează de optimismul şi evoluţionismul naiv pe care il cultivă economiştii sau politicienii zilei, încercând să convingă că totul e bine. În acelaşi timp s-a arătat că  românii încă nu au ieşit din „ închisoarea sufletului”. Azi este jignit cel care îşi iubeşte limba şi se zbate pentru cultura ţării sale.

La terminarea discuţiilor au fost înmânate diplome de excelenţă, de către autorităţile culturale ale judeţului, conf. Vasile Petrica – fost protopop al Reşiţei şi criticului Mircea Martin, un cunoscut învăţat al timpului, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 70 de ani, cât şi pentru întreaga operă literară şi culturală. Ei au fost sărbătoriţi cu un sentiment al măreţiei umane prin cultură.

După pauza de masă, de la ora 18, a avut loc recitalul poeţilor invitaţi.

Într-o atmosferă elevată şi distinsă, în care se simţea că poezia te poate face mai bun, inimile noastre au fost adăpate de simţurile culese din productul Dumnezeiescului lor spirit.

Activitatea a fost moderată de Doru Dinu Glăvan – director la Radio Reşiţa.

În ziua a treia a Colocviilor – joi 3 iunie 2010, a avut loc un pelerinaj, prin grija şi cu autocarul organizatorilor, la obiectivele  cultural-spirituale de la Orşova.

Simpozionul organizat la a zecea ediţie a Colocviilor revistei REFLEX  a evidenţiat faptul că poetul Octavian Doclin şi prof. Gheorghe Ţunea sunt spiritele care au înviorat şi au însufleţit pe toţi cei care i-au avut în apropiere în acest interval de timp. Ei nu au lăsat să trecă în uitare duhul românesc, organizând periodic, acţiuni culturale pentru întregirea României tainice. Au cultivat ideia de om frumos în cultură nu efemeride conjuncturale, pentru că omul frumos nu se schimbă, este acelaşi oricând şi oriunde. El este o conştiinţă de mare profunzime, luptând împotriva dezumanizării şi vidării de sacral a  omului. El este un profund şi autentic veghetor asupra destinului generaţiilor tinere, care va trebui să nu irosească ceea ce umanitatea întreagă a strâns în mii de ani. De aceea rămâne datoria noastră ca sa inţelegem că este păcat să nu le arătam calea cea adevărată.

În aceste zile cărăşenii şi bănăţenii, în general, asemeni lui Efimie Murgu, trebuie să fie aprigi luptători pentru a.-şi păstra pământul, natura, credinţa şi identitatea de neam.

Prin această valoroasă manifestare culturală s-a realizat o efervescentă activitate de educaţie naţională, în aceste momente critice, fiind ca o adiere de aer proaspăt în zilele de caniculă.

La a zecea aniversare a revistei Reflex urăm coordonatorilor, redactorilor şi colaboratorilor ca Dumnezeu să le dea sănătate şi voinţă, iar pământenii ajutor şi iubire ca această revistă, care aduce cinste judeţului şi naţiunii întregi, să aibă viaţă lungă.

Prof. PAVEL PANDURU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s