MONITOR CULTURAL * on-line

~Mihai Miron: „Adenda 1900 – 2009“

Adenda  : 1900 – 2009                             autor  Mihai Miron

La 4 mai 1990 , la Poiana Braşov , a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor presei scrise şi audiovizuale din Romania iniţiată de nou înfiinţata Societate a Ziariştilor Români ( ianuarie 1990 ) pentru a-şi alege conducerea definitivă . Preşedinte interimar era atunci Petre Mihai Băcanu şi adjunct Sorin Roşca Stănescu . Din cauza certurilor care s-au iscat pe funcţii , principalii oponenţi fiind Sergiu Andon şi Grigore Marian , majoritatea ziariştilor în frunte cu George Brătescu , Florea Stama , Adi Cristi , Mircea Ichim , Mihai Miron , Ilie Călian , Doina Jalea , Adriana Frăteanu , Neacşu Neacşu ,  Dan Lutic , Lucian Jiman şi mulţi alţii su decis să reînfiinţeze UZP pornind de la vechiul statut , cu vechea denumire ; pentru că în ultima perioadă , înainte de 1989 la ordinul Secţiei de Presă a CC al PCR , Uniunea fusese înghiţită de un sindicat mamut al tipografilor , editorilor şi ziariştilor , pierzandu-şi atribuţiile şi idealurile . În luna următoare UZP s-a înscris la tribunal reluand firul tradiţiei profesioniste .

Tot în 4 mai , la Poiana Braşov s-a constituit Asociaţia Ziariştilor Români , cu PM Băcanu preşedinte şi Vartan Arachelian în conducere şi s-a delimitat SZR ca structură sindicală condusă de Sergiu Andon şi Marian Grigore .

Primii preşedinţi ai UZP între 1990 şi 1996 au fost  Ştefan Mitroi , Romeo Nădăşan şi Horia Alexandrescu , iar din 1996 de la convenţia de la Sibiu , Mihai Miron a fost ales preşedinte iar Adi Cristi primvicepreşedinte . În aceeaşi formulă , după mai multe elecţiuni UZP funcţionează şi astăzi .

Principalul efort al UZP în primii ani a fost să refacă filialele din ţară , cluburile pe profil şi să atesteze membrii , pentru că exista posibilitatea ca foşti activişti de partid numiţi în funcţii de conducere la publicaţii diverse înainte de 1989 să pretindă a deveni membri de drept ai Uniunii . Acţiunea a reuşit şi după anul 1995 s-a putut renunţa la atestarea prin examen direct şi primirea în Uniune pe baza dosarului analizat de Comisia de atestare , impunându-se prin statut obligativitatea studiilor universitare şi a licenţei pentru membrii permanenţi şi a studiilor liceale pentru membrii stagiari , în curs de calificare universitară . De asemenea Uniunea pretinde solicitanţilor certificat de cazier penal , neadmiţand între membri foşti condamnaţi pentru cauze penale . Aceste restricţii au făcut ca membrii uniunii să nu fie implicaţi în procese de natură de a pune sub semnul întrebării deontologia subsumată actului de presă şi a impus respectarea unui cod deontologic propriu , preluat în mare parte şi de alte asociaţii în timp.

După  1996 Uniunea a încercat să promoveze un Statut al Jurnalistului cu putere de lege ,dar alte asociaţii – în special AZR – s-au opus iar parlamentari de la diverse partide au încercat să transforme Statutul într-o Lege a presei cu mai multe prevederi punitive decât drepturi pentru ziarişti , lege la care reprezentanţii uniunii s-au opus în dezbateri şi au blocat toate încercările de acest fel .

În anii care au urmat , UZP , printre alte activităţi , a organizat numeroase simpozioane tematice , a participat la reuniuni internaţionale şi interne , a organizat şi condus cursuri de perfecţionare postuniversitare sau practica de vară studenţilor , membri stagiari .

În anul 2002 , la iniţiativa Centrului de Jurnalism Independent s-a realizat la Sinaia o primă încercare de coagulare a presei prin realizarea Convenţiei Organizaţiilor de Media (COM) la care UZP a aderat şi a   participat activ la toate întâlnirile , finalizand alături de colegi un Statut  al Jurnalistului şi un Cod deontologic comun . Este o încercare , sperăm reuşită , de autoasumare datoriilor şi drepturilor ziariştilor .

În ultimii doi ani , 2008 şi 2009 , numărul membrilor UZP a trecut de 4400 , grupaţi în filiale , cluburi şi secţiuni – marea majoritate a celor noi intraţi în UZP fiind jurnalişti de vârstă medie , în jur de 40 de ani . Prin munca acerbă a doamnei Graziela Barlă , şefa Compartimentului Juridic al Uniunii , s-a obţinut în instanţă dreptul membrilor acestei asociaţii profesionale de creaţie publicistică şi de utilitate publică , de a primi pensia suplimentară , la fel ca scriitorii , plasticienii , muzicienii sau arhitecţii .

În cei 20 de ani de la reînfiinţare UZP a trecut şi prin momente grele de natură economică , având în vedere autofinanţarea numai prin minima cotizaţie de la membri săi , dar şi prin situaţii în care intruşi politici au încercat să aservească structura noastră de breaslă unor interese politice partizane . Glasul unit al membrilor a exclus astfel de persoane şi a blocat intenţiile lor . Politica jurnaliştilor se face în publicaţie şi nu în şedinţele sau programele Uniunii . UZP este o structură asociativă de persoane , cu un interes comun de breaslă , nu o adunare de instituţii de presă . Iar ca persoane , toţi membrii sunt egali în drepturi şi obligaţii .

Tocmai neimplicarea de niciun fel a Uniunii , ca organizaţie , în politică  a făcut ca ea să reziste , să crească numeric şi să conlucreze foarte bine cu alte 40 de sisteme asociative de presă în COM .

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s