MONITOR CULTURAL * on-line

~Menuţ Maximinian: „Valeria Peter Predescu, privighetoarea năsăudenilor, cântă pentru îngeri“

Vă rog să mă credeţi că este unul dintre cele mai grele articole din viaţa mea. Scriu cu lacrimi înzecite la fiecare cuvânt. Sunt OAMENI MARI care mi-au întins o mână şi m-au lăsat să stau la umbra lor în momentul în care am început acest drum al presei. Sunt stele printre noi, care ne înfrumuseţează viaţa fără ca noi să ne dăm seama de harul divin, de frumuseţea chipului, de mărinimia sufletului lor. Nu ştiu cum să le spun cititorilor noştri dragi că domniţa în straie populare, care a coborât de pe Valea Dragostei din Telciu şi a dus cântecele ei pe vadurile repezi ale Sălăuţei, în Someş şi mai apoi în ţară şi lume, noaptea trecută, în jurul orei 22.30, a încetat din viaţă. Echipajul de pe ambulanţa sosită la faţa locului, în urma unui telefon primit de la soţ, a incercat să o resusciteze timp de 40 de minute, fără niciun rezultat. La 62 de ani, Valeria Peter Predescu s-a stins din viaţă din cauza unui stop cardiac. La fel s-a întâmplat şi cu baronul Alexandru Misiuga sau cu Ioan Dolănescu, inima oamenilor mari slăbeşte prin dăruirea ei către noi.

Cine nu o cunoştea pe Valeria Peter Predescu, un monument viu al culturii româneşti? Valeria Peter Predescu a avut peste 35 de ani dedicaţi cântecului popular autentic, numele ei intrând în istoria culturii naţionale ca cel mai autentic şi valoros interpret de muzică populară românească din zona Năsăud. Era simbolul şi mândria locuitorilor din acest colţ de ţară românească, fiecare considerând-o pe Valeria Peter Predescu parte a familiei sale, neam de-al său şi de aceea ea era Valeria noastră pentru că în cântecele ei se regăseşte sufletul ţăranului român de pe Someş şi Sălăuţa cu necazurile şi bucuriile sale, dar şi cu acel optimism atât de tonic că Dumnezeu ne-a lăsat pe acest mirific pământ să facem cinste poporului român. A debutat în 1972 la Radio Cluj, fiind descoperită de redactorul Dumitru Vârtic. În 1974 ajunge şi la Radio Bucureşti, unde participă la emisiunea tinerei redactor, Mărioara Murărescu, care îi va călăuzi paşii de-a lungul întregii cariere, Valeria fiind o prezenţă constantă în emisiunea “Tezaur folcloric” de la televiziunea naţională. Că a fost o luptătoare pentru autentic, se vede şi prin cele trei cărţi publicate, care adună nestemate ale ţăranului năsăudean, dar şi prin cele 60 de albume înregistrate la cele mai mari case de discuri. Pentru meritele deosebite aduse folclorului, Valeria este cetăţean de onoare al comunei natale Telciu, dar şi al comunei Leşu, al municipiilor Bucureşti şi Bistriţa şi a oraşului Năsăud. A coordonat cu mare dragoste pe mlădiţele folclorului din judeţ, adunate în grupul “Mioriţa”. A fost membră a Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu şi deţinătoarea a premiului “Ethnos” pentru promovarea culturii autentice. Să vorbeşti despre Valeria Peter Predescu este un lucru dificil, după cum dificil este să încerci să vorbeşti despre “hodina vântului şi tihna apelor”, despre boaba de rouă ce irizează firul plăpând al ierbii în primăvară sau despre mirajul vieţii. Pentru că glasul ei ne aducea aminte de istoria noastră scrisă în hrisoave şi balade, de geamătul surd al bocetelor, de legănarea doinei de dor şi de cătănie, de primul gângurit al pruncului înfăşăţel, de timpul eroic din legende, de biciul şfichiuitor al strigăturii. Căci în bogata şi strălucita sa activitate artistică, s-a dovedit a fi un valoros sol al cântecului năsăudean pe scenele ţării, ale Europei şi ale lumii.
Valeria Peter Predescu s-a născut într-o zi de toamnă târzie, pe 24 octombrie 1947, în comuna Telciu, pe Valea lui Stan, sau pe Valea Dragostei, cum îi spun unii, într-o familie de ţărani români Leonora şi Ioan Peter. Tatăl Valeriei şi-ar fi dorit să-i ducă mai departe meseria şi numele. A avut o fată, care însă i-a purtat cu mândrie numele peste mări şi ţări. În colecţia perso¬nală, interpreta are 50 de costume naţionale. Multe dintre ele sînt cusute chiar de ea, deoarece a moştenit darul acesta de la bunicile ei care erau mari cusătorese. Valeria povesteşte cu drag despre bunicile ei: “Când era tânără şi mergea la cîmp cu merindea, tîna Saveta străbătea Valea lui Pătru călare pe cal, cu năframa legată înapoi şi cânta de răsuna valea… Tâna asta era o foarte mare cusătoreasă cu mărgele.” Venită din Salva în Telciu, şi-a găsit o rivală în ale cusutului, pe cealaltă bunică a interpretei, Floarea. Şi bărbaţii din familie au avut talent, fiind meşteri iscusiţi. Petărenii se mândresc că au ridicat mai mult de jumătate din casele telcenilor.
După terminarea şcolii din Telciu, Valeria ar fi vrut să meargă mai departe, să se facă dăscăliţă. Greutăţile vieţii i-au purtat însă paşii spre Şcoala de meserii din Turda, cu profil de menaj şi croitorie. Avea 15 ani când l-a cunoscut pe Adrian, un tânăr frumos, impiegat la Gara din Telciu, care s-a îndră¬gostit de cum a văzut-o. Cei doi n-au stat prea mult pe gânduri şi Valeria nu împlinise 16 ani cînd a devenit nevastă. Şi a mai făcut şi doi băieţi mândri, Mihail Adrian, care joacă azi rugby la Mazamet (Franţa), şi Valeriu Nicolae. După ce şi-a terminat liceul, Valeria a făcut doi ani cursuri de specializare, în cadrul Ministerului învăţământului, la Bucureşti, după care a revenit în Telciu, ca profesoară. “Aşa au mai trecut patru ani din viaţa mea, fără să mă afirm”.
A început să cânte printr-o întâmplare. “Eram obligate toate cadrele didactice să cântăm la cor… în ultimii ani de şcoală, învăţasem tot mai multe cântece. Seara, când soţul meu era la serviciu, hrăneam, culcam şi copiii, apoi, după ce adormea şi tata, deschideam toate ferestrele casei şi, aşa cum stăteam în pat, cu mâinile sub cap, cîntăm de răsuna toată Valea lui Stan.”
Aflându-se la Telciu, în 1972, folcloristul năsăudean Dumitru Vîrtic, redactor la “Radio Cluj”, a auzit-o cântând pe Valeria Peter Predescu. Aşa a ajuns să colaboreze cu Orchestra “Bistriţa”. A fost înregistrată de folclorist pe un magnetofon. “Nu vă pot spune cât de emoţionată eram de vocea mea! Nu-mi venea să cred că eram eu aceea care cânta, nu-mi recunoşteam vocea.”

MENUŢ MAXIMINIAN

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s