MONITOR CULTURAL * on-line

~Ioan Bozac: „Elemente de «romglez㻓

Prin această parafrază a unui termen intrat de mult în uz („frangleză“), am intenţionat să redau dez­voltarea unei idei dintr-un articol mai vechi, intitulat „Traducerea şi adapta­rea“. Scriam acolo că, o dată adoptate expresii ca „oportunitate“ şi „a pune presiune“, n-ar fi de mi­rare să se spună când­va „ia-ţi timpul“ (de la „take your time”), în loc de „nu te grăbi“.

Am exagerat grosolan, desigur. Nu la fel ar fi, însă, în cazul altor transpuneri pe care le-am gă­sit amuzându-mă; trebuie ţinut cont că mereu asistăm la batjocura de tot ce e românesc, îngemănată cu imitarea oarbă a americanilor. De ce ar face excepţie limba, mai ales că foarte mulţi de aici pre­tind că ştiu englezeşte?

Cum ştim, asemenea indivizi se întâlnesc frecvent între cei care au statut privilegiat în maimu­ţă­reala de ca­pitalism creată de securiştii şi activiştii oblăduiţi de Iliescu. Se remarcă uşor la ei ten­­din­ţa de se plia la inedit – firească, de vreme ce le lipseşte educaţia necesară pentru un veritabil dis­cer­nă­mânt. S-ar putea să afirme că, prin poziţiile ce le au, sunt deseori puşi în situaţia de a „face“ o de­cizie sau alta, pe baza u­nor elemente considerate a „face“ sens (make decisions/sense). Totodată, trebuie să ţină „în atingere“ (keep in touch), nu legătura, cu persoane de la care au interes. În acest scop, le vor „plăti“ câte-o vizită sau atenţie (pay a visit/attention).

Aceste VIP-uri (cred că e nimerit termenul, în context) vor avea o „alegere“ (choice) şi după ce vor „lua“ sau „avea“ o privire (take/have a look) la ce le prezintă subordonaţii. Ajungând la verbul din acele locuţiuni, mă gândesc cine i-ar înţelege când ar zice „privesc înainte“ (I look forward), pen­tru „abia aştept“; ar fi încă bine să rămână la „nu pot aştepta“ (I can’t wait).

Dacă mai stăteam să-mi frământ minţile, probabil că găseam şi alte modalităţi de pervertire su­pli­mentară a limbii române, dar cred că ajung aceste exemple. Sunt convins că multora li se vor pă­rea total ridicole, chiar absurde. La fel, însă, mi-a sunat şi mie – acum mai mult de 10 ani – ce am au­zit de la fiul meu: că Greuceanu a descoperit pentru paloşul său locaţia.

IOAN BOZAC

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s