MONITOR CULTURAL * on-line

~Florentin Smarandache: „Sfârşit de sejur la… Bălceşti“

Încet-încet, pe nesimţite, concediul meu de odihnă din staţiune de odihnă (personală!)… Bălceşti se apropie de sfârşit.

 Matematica şi Poezia nu sunt… contradictorii!

           

31.05.2009

            Am umblat prin Slatina câteva ore. Aici, am discutat cu poeta şi profesoara (de matematică, la Colegiul Naţional Vocaţional „Nicolae Titulescu” Slatina) Marinela Preoteasa. Are publicate trei volume de poezie: „Iarba iubirii” (1994), „Clarviziuni astrale” (2005) şi „Extraveral pentru iubire” (2005). În perioada 1996-2000, a fost redactor-şef al săptămânalului propriu „Scurt Circuit Oltean”, conducând şi un cenaclu literar cu acelaşi nume… Iată, cel puţin de la Omar Khayyam (secolul al XI-lea) încoace, există matematicieni care scriu şi poezie, ceea ce, aparent, este paradoxal! Spun „aparent”, deoarece cunoscătorii ştiu că Matematica şi Poezia au în comun Ordinea şi Armonia.

             Doamna Preoteasa are o editură proprie, „CuArt”. E posibil să mi se publice aici unele cărţi.

            01.06.2009

            A murit ziaristul vâlcean, corespondentul „Agerpres” (Agenţia Română de Presă) în Vâlcea, Tudor Iosifaru (29.05.1965-24.05.2009) – citesc asta în săptămânalul „Ziarul de Vâlcea”. Îl sun pe fostul său coleg de redacţie de la „Monitorul de Vâlcea”, redactorul Mircea Monu, de la care aflu că cel dispărut dintre noi înainte de a împlini vârsta de 44 de ani, avea probleme cu inima şi probabil că au intervenit unele complicaţii din cauza obezităţii…

Absolvent al Facultăţii de Filologie, Secţia Engleză, a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, el mi-a tradus o parte din distihurile paradoxiste, dar… după ce am mai tras de el. Ba că i s-a şters fişierul din computer, ba că mai caută nişte echivalenţe englezeşti mai inspirate, care să sune mai poetic… Doar o treime din tot volumul, după telefoane repetate… Până la urmă, am continuat singur traducerea, terminată şi editată de către Sophia şi Michael Dediu, în 2006, S.U.A.

            03.06.2009

            Am întâlnit doi foşti colegi de clasă din şcoala generală, Costică Diculescu (coleg de bancă, acum inginer agronom în Vaslui) şi Viorel Ivan, pe care nu-i mai văzusem de… 32 de ani!

Toponimul „Bălceşti”

            Ieri, avusesem o discuţie (mic cenaclu) pe teme politice, literare, lingvistice cu poetul Victor Păun şi cu profesorul Ion Cârstoiu.

            Domnul Păun, născut în anul 1951, în satul Băbeni-Olteţu, comuna Diculeşti, care este în dreptul Bălceştiului, pe malul stâng al Olteţului, a publicat câteva cărţi după schimbarea de regim politic din România: „Dor de Eminescu” (1995), „Anda” (1999), „Fântâna cu două uşi” (2000 – iată un titlu paradoxist!), „Poeme cu sciţi şi copilul Agatârş” (2008).

Domnul Cârstoiu, născut în anul 1943, la Jiblea Veche, azi componentă a oraşului Călimăneşti, este profesor de Limba şi Literatura Română la Grupul Şcolar „Petrache Poenaru” Bălceşti, dar şi un cercetător lingvist şi publicist, preocupat de etimologia unor cuvinte româneşti. A publicat mai multe cărţi: „Între lingvistică şi istorie” (1975), „Teze şi ipoteze lingvistice”, „Paşi în universul cunoaşterii” (2001), „Dicţionar etimologic” (2004, împreună cu fiica sa, Rodica Constanţa Anghelescu)

            Sunt mai multe ipoteze privind originea toponimului „Bălceşti”. O versiune consideră că acest nume de loc ar veni de la cuvântul „bălţi”… Eu cred că iniţial acesta s-a numit „Bălţeşti”, dar cum era greu să pronunţi cuvântul cu cele două consoane siflante (şuierătoarele „ţ” şi „ş”), a devenit mai uşor de pronunţat „Bălceşti”.

            Toponimul „Bulzeşti”, al comunei vecine (aflată la 12 km de Bălceşti), în care s-a născut marele poet, dramaturg şi prozator contemporan Marin Sorescu (1936-1996), vine de la „bulz”, care înseamnă cocoloş de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie (pe aceste meleaguri erau oieri).

            Regretatul Ion Obretin (1947-2008, istoric, cercetător şi publicist născut pe aceste meleaguri, în satul Cârlogani, din fosta comună Beneşti, stabilit în Bucureşti) a listat în monografia sa, intitulată „Beneşti”, mai multe interpretări etimologice.

 

„La revedere, Bălceşti!”

 

            Petrec o noapte pe scaun, în sala de aşteptare a Aeroportului Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni, pentru că nu aveam cum să ajung aici, tocmai de la Bălceşti, la ora 4 dimineaţa (cu două ore înaintea plecării avionului).

*

            Acum vreo câteva zile, căzuse în Oceanul Atlantic un avion care plecase din Rio de Janeiro spre Paris, aşa că mama îşi făcea griji:

            – Să-mi dai telefon când ajungi. Şi mai termină, băiete, cu călătoriile astea!… Să nu vii la înmormântarea mea, că ajungi prea târziu!…

*

            Stau 10 ore şi 20 de minute în avionul de Amsterdam-Houston…

*

            Nu-mi mai place nici în România, nu mă pot adapta în America…

Florentin Smarandache

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s