MONITOR CULTURAL * on-line

~Dorel Schor: „Masca pictată- cartea de vizită a autorului?“

   Masca, cuvint inventat ca sa disimuleze, sa ascunda sub false aparente persoane sau situatii, sa tainuiasca, sa camufleze, sa machieze, sa insele… Masca de aur a lui Tutankamon urmata de mastile actorilor antici , de mastile rituale tribale, de pictura naiva si mastile traditionale ale sarbatorilor de iarna , de mascarade, carnavaluri, pana la masca de protectie a medicilor, masca de gaze si alte masti …contemporane.                Celebra masca venetiana „maimeri idea volto” inspirata din arta comediilor a reprezentat de-a lungul timpului un important pas spre decorare, invitind parca artele vizuale in prim plan. Formele mastilor par special create pentru oricare tehnica de pictura si desen.

      Creatii intuitive, personaje fantastice, figuri stranii sau hazlii, personaje simbolice trec in lucrarile artistilor plastici ca subiect promitator, alegorii satirice, adesea cu puternic accent social, chiar daca adesea par doar masti umoristice sau figure de blinzi clovni distractivi.

James Ensor, un pictor avangardist flamand, considerat precursor al expresionistilor, dar realist in fapt, exceleaza paradoxal in personaje grotesti suprarealiste. Acest amalgam tulburator ridiculizeaza nu numai natura omului, ci si nenumaratele situatii cotidiene in care acesta se implica, dupa cea mai evidenta vanitas vanitorum, desertaciunea desertaciunilor.  Otto Dix si George Grosz, pictori si desenatori germani sunt celebri pentru creatiile lor de dupa primul razboi mondial, in care abunda mastile rele , personajele caricaturale, situatiile decrepite, aspecte ale societatii degradate.

Masca-metafora o reintalim la pictorii dadaisti, precum Macel Iancu, la neconformistii Marcel Duchamp si Francis Picabia, la catalanul Joan Miro, elvetianul Paul Klee sau la americanul Ben Shan. Picasso picteaza masti africane pe ceramica, dar nu e o afirmatie prea hazardata daca afirmam ca majoritatea fizionomiilor personajelor sale din perioada cubista si post cubista sunt masti. Dali foloseste motivul mastii pentru a reprezenta razboiul, Magritte, marcat de o tragedie familiara, reia ades simbolul mastii, ca si Delvaux sau de Chirico. Masca apare si unele pinze ale lui Corneliu Baba, in fantasmele lui Victor Brauner, in tablourile lui Caltea.

    Motivul este regasit, uneori pur decorativ, alteori cu umor sau malitiozitate, la pictorii israelieni  Moshe Mokadi, Naftali Bezem, Yosl Bergner, Baruch Elron, Zina Bercovici. De fiecare data am fost tentat sa interpretez mastile ca o carte de vizita a autorului, artistul „ascunzandu-se” constient sau nu, sub ele.

DOREL SCHOR

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s