MONITOR CULTURAL * on-line

~Dorel Schor: „Amintiri din copilarie (Expozitţa pictoritei Miriam Cojocaru)“

„Amintirile mele sint legate de oameni, obiecte, locuri si obiceiuri. Expozitia nu are un caracter sentimental sau romantios”. Cu aceste cuvinte ne intimpina pictorita Miriam Cojocaru, invitindu-ne sa-i privim „Amintirile din copilarie” la Beit Gabriel, pe malul lacului galilean. Amintirile sint, de obicei nostalgice, presupun oarecare tristete sau sentimentul unor vagi dorinte neimplinite, insotite de melancolie. Nu este cazul!

Miriam Cojocaru reinvie universul copilariei (comun probabil majoritatii dintre noi) prin imagini intiparite in minte si suflet. Reminiscentele biografice reconstituie aluziv o epoca si un loc, in cazul ei o localitate din Ardeal, in care oameni obisnuiti duceau un trai onest  in contextul limitelor decise de un regim neospitalier. Am folosit acest eufemism pentru a pastra atmosfera dominanta in tablouri, culorile sublimate in imagine, frumosul distilat in creatie. Pregnanta este si integrarea inspirata a prezentei umane in peisajul domestic. Parintii, spalatoreasa, calcatoreasa, conservele pregatite pentru iarna, cererea de plecare din tara, jucariile, lacasul de cult, liliacul , obiectele casnice – toate vazute si rememorate cu ochii copilului de atunci, in ciuda unui inevitabil accent personal, au gratie naturala si discernamint.

Viziunea copilului subintelege candoare si inocenta, dar viata nu e intotdeauna usoara iar framintarile locului si timpului impun o anumita rigoare si discernamint in memorarea unor subiecte predilecte. Miriam Cojocaru intrebuinteaza un stil de exprimare sintetic, in care emotiile ramin interioare, unda emotiva fiind filtrata de subtile virtualitati. O foarte discreta tristete este echilibrata printr-un la fel de discret timbru sentimental, artista dovedindu-se exigenta cu sine in ciuda firii ei generoase.

La Miriam Cojocaru culoarea este prioritara, sugerind o anume stare de lucruri. Pictorita foloseste atmosfera intima a tablourilor in scopul revelatiei artistice, fenomenul plastic modern servind insidios tematica sociala. Pictura ei are coordonate proprii, inconfundabile. Regasim elementul uman pe care aura poetica a culorilor o imbogateste cu un discret lirism. Fundalul in majoritatea tablourilor este macrameul,

emblema unui standard de viata , simbol al limitelor regimului, al fricii si prudentei, a unor interferente sociale, etnice si politice.

„Nu am urmarit sa iasa frumos” subliniaza Miriam Cojocaru. Nu, nu a iesit frumos in sensul unor sabloane academiste, decorative. Dar penelul sirguincios si stiutor de meserie ne ofera un mic panoramic in care privitorul isi regaseste propria unda emotiva, cu buna mirare si multumire estetica.

Dr. DOREL  SCHOR

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s