MONITOR CULTURAL * on-line

~Corneliu Stoica: „O sărbătoare a culorii – Expoziţia pictorilor Critina Lefter şi Nelu Pascu“

O sărbătoare a culorii. Cu această sintagmă am putea defini în ansamblul ei expoziţia pictorilor Cristina Lefter şi Nelu Pascu, deschisă în toate sălile de la parterul Muzeului de Artă Vizuală din Galaţi (organizator, pictorul-muzeograf Gheorghe Miron). Ambii artişti, stabiliţi cu mai mulţi ani în Italia, mai întâi la Padova, iar apoi la Milano, s-au afirmat şi se bucură de un deosebit succes nu numai în patria adoptivă, ci şi în alte ţări din spaţiul european. Deşi au stiluri diferite, ei au în comun predominantă în pictura lor culoarea, cultivată în armonii expresive, şocante, pe care o exaltă până la intensităţi maxime şi violenţă.

Cristina Lefter (n. 27 aprilie 1976, Teleneşti, Republica Moldova), absolventă a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, clasa profesorului Valeriu Gonceariuc, în cele 41 de lucrări expuse este preocupată de peisaj, natură statică, portret şi de compoziţia aflată sub semnul abstracţionismului. Motivele care apar frecvent în peisajele ei sunt pădurea, arborii înfăţişaţi în grupuri sau izolaţi (înveşmântaţi în chiciura iernii, atinşi de semnele toamnei sau aflaţi în plină vitalitate a frunzişului), coline acoperite de vegetaţie, poteci etc., toate redate într-o viziune în care figurativul şi poezia sunt predominante. Şi atunci când discursul plastic este condus către abstracţia lirică, elementele de la care iniţial porneşte sunt tot din domeniul realului: ploaia, vârtejul, zorii zilei, reflexele apei. Artista pictează pe dominante cromatice, materia picturală este când optimistă, luminoasă şi strălucitoare, când are accente ce evocă o atmosferă şi stări mai tensionate. Tehnica în care artista îşi realizează tablourile este cea a dripping-ului. Pornind de la pictura americanului Jackson Pollock, cultivată de acesta începând de prin 1947, Cristina Lefter foloseşte vopselele industriale (emailuri) combinate cu diferiţi lianţi, pe care pur şi simplu le varsă, le picură pe suportul de pânză. Adeseori apelează în acelaşi tablou şi la uleiul pentru pictură, ca şi la acrilice. De la maestrul expresionismului austriac Egon Schielle a preluat linia energică, sinuoasă şi nervoasă a desenului. Rezultatele texturale obţinute sunt surprinzătoare. Culoarea, petele, grafismele nu sunt lăsate la voia hazardului, ci sunt dirijate, controlate pentru a ajunge la  imaginile şi efectele dorite. Fantezia artistei, plăsmuirile iconice sunt cuceritoare. Există în tablourile ei o fluenţă, o circulaţie spaţială a culorii de mare sensibilitate, împăstări şi rafinamente coloristice impresionante. Roşul incendiar, albastrul şi verdele de diferite nuanţe, galbenul, ocrul, oranjul, violetul, griurile, negrul şi albul alcătuiesc o simfonie cromatică în care fiecare ton, fiecare pată, fiecare linie concurează la crearea unor ansambluri bine structurate, echilibrate, armonioase, care au un impact emoţional extraordinar asupra receptorului. Arborii din pânzele sale par nişte făpturi gracile care se înfioară în oglinda cerului, vegetaţia exultă în lumina zilei, văzduhul vibrează în armoniile delicate ale unei muzici diafane. În portretele feminine şi în compoziţiile cu femei, Cristina Lefter caută să pună în evidenţă frumuseţea fizică a modelelor, dar să le şi reliefeze câte ceva din adâncul forumului lor interior, din trăirile generatoare de afecţiune, extaz, bucurie, durere sau nelinişte. Naturile statice cu flori, „alchimii florale” cum le numeşte artista, sunt reprezentări poetice subtil caligrafiate, în care vegetalul îşi păstrează prospeţimea, fragilitatea, candoarea, alcătuind un tot armonios dimpreună cu peisajele şi compoziţiile abstracte.

Prezent pe simeze cu peste 70 de lucrări, Nelu Pascu (n. 6 decembrie 1963, Cosmeşti, judeţul Galaţi) este cum însuşi se autocaracterizează „bolnav de culoare”. Alegându-şi-l ca model în pasiunea şi dăruirea pentru pictură pe Van Gogh, olandezul care este considerat precursorul expresionismului, artistul practică o pictură ce pendulează între real şi abstract. De data aceasta, în expoziţie predomină lucrările abstracte, colajele, obiectele pictate. Tablourile lui sunt în general de mari dimensiuni, compuse în registre verticale, orizontale şi oblice de anumite tonalităţi cromatice, cu geometrii ingenioase, concepute după scheme decorative ce le apropie uneori de tapiserie. Pensula este înlocuită de cuţitul de paletă. Pasta (ulei sau acrilice) este aşezată din abundenţă, în straturi groase, cu reliefuri şi basoreliefuri, în care pictorul încorporează colaje din materiale din cele mai diverse: gheme de sfoară, sculuri de bumbac, lână, cânepă, pânză de sac, încălţăminte, articole de vestimentaţie, flori din plastic etc. Culorile sunt folosite în starea lor pură, aşa cum se află în tuburi şi în recipientele de ambalaj. Arhitectura ansamblurilor este de cele mai multe ori complexă. Doar atunci când artistul lucrează în tonurile aceleiaşi culori el o simplifică. Există în pânzele sale un vitalism debordant. Pulsul trepidant al vieţii, dinamismul, mişcarea se simt în freamătul robust al culorilor, în spontaneitatea şi fluidul energic al gestului cu care pictează. Criticul de artă italian Vera Agosti îi definea pictura ca fiind „instinctivă, posedantă, energică, o pictură care fascinează şi cucereşte”. Naturile statice cu flori şi obiectele pictate sunt adevărate poeme cromatice închinate frumuseţii şi perenităţii artei.

Urmărind transpunerea prin culoare a universului său de gânduri şi sentimente, a unor probleme ale existenţei umane, a diversităţii lumii, a obiectivării sub diferite forme a zborului, Nelu Pascu găseşte echivalenţe plastice care în anii din urmă i-au adus notorietatea şi i-au sporit cota lucrărilor la licitaţiile de artă. Vigoarea şi vitalismul picturii sale, poetica sa îndrăzneaţă, libertatea în exprimare au devenit deja recognoscibile pentru cei care îi urmăresc evoluţia. Artistul nu are inhibiţii, este dezinvolt, se manifestă cu impetuozitate, împăstările suprasaturate conferă lucrărilor o atmosferă tonică, fascinantă. Actuala expoziţie, intitulată „Visul Culorilor”, deschisă împreună cu prietena sa, pictoriţa Cristina Lefter, prin amploarea ei, creează o imagine edificatoare asupra creaţiei celor doi artişti plastici, aflaţi în plin proces de evoluţie, demonstrând că succesul lor în Italia şi în alte ţări ale Europei nu este întâmplător.

CORNELIU STOICA

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s