MONITOR CULTURAL * on-line

~Corina Ungureanu-Kiss: „Tudor Ciortea – un compozitor braşovean“

TUDOR CIORTEA (28.11.1903 – 3.10.1982)

Se împlinesc 106 de la naşterea compozitorului braşovean, unul dintre cei mai mari compozitori ai muzicii de cameră româneşti.

“Copilăria am petrecut-o în frumosul peisaj al Braşovului, unde eminenţi dascăli români şi saşi mi-au dat primele îndrumări pentru a-mi putea însuşi o cultură umanistă temeinică. De foarte timpuriu am luat lecţii de pian, cu Marioara Dima şi compozitorul Paul Richter.”[1]

Atras de muzică se formează mai apoi tot la Braşov, cu organistul Bisericii Negre şi compozitorul Rudolf Lasel urmându-şi studiile muzicale la Universitatea din Belgia, Bruxelles, Paris (compoziţie cu Paul Dukas şi analize muzicale cu Nadia Boulanger) şi Bucureşti: “Da. După reîntoarcerea mea în ţară am absolvit în anul 1931 clasa de contrapunct şi compoziţie a profesorului Ion Nonna Otescu, rectorul Academiei de muzică din Bucureşti./../ Concomitent am urmat şi cursul teoretic de folclor predat de profesorul Constantin Brăiloiu.”[2]

Datorită pregătirii şi talentului său, Tudor Ciortea începe să compună mai întâi piese scurte – de exerciţiu componistic, debutând cu o lucrare pentru pian Preludiile pentru pian, continuând cu lucrări mai mult camerale: Sonata pentru pian şi vioară, Baladă pentru violoncel şi pian, Distikkhnul pentru contrabas şi flaut, Trio pentru vioară, violoncel şi pian, Cvartetele nr.1, nr.2, nr.3, nr.4, nr.5, nr.6, Cvintetul de corde şi pian, Cvintetul pentru suflători de alamă, octetul “Din isprăvile lui Pacală”, Concertul pentru orchestră de coarde, etc. Lucrările Partita nr. 1 şi nr.2 pentru orgă (scrise în 1973) sunt compunse în stil neo-clasic unde îmbină tehnica scriituri preclasice cu modalismul folcloric românesc. Atras de obiceiurile braşovene compozitorul compune o lucrare de mare importanţă Variaţiunile pe o temă a unui Marş al Junilor braşoveni.

Tudor Cioartea compune peste 111 de opusuri, însumând lieduri pentru solisi şi pian, lucrări corale, piese pentru pian, lucrări camerale instrumentale, lucrări simfonice şi vacal-simfonice. Deşi a compuns în aproape toate genurile muzicale, compozitorul a rămas fidel genului cameral, facilitându-i exprimarea interioară a gândurilor şi sentimentelor.

Stilistica muzicii a lui Tudor Ciortea se plasează într-un curent neo-folcloric românesc cu o tentă în curentul impresionist, bazat pe non-conflictual cu sugestii armonice ample şi diverse, fiind la curent cu noile tehnicii, ca de exemplu procedeul matematic stochastic aplicat de Yannis Xenakis. “Preocuparea mea pe linia investigaţiei muzicologice, /…/ şi pe linia compoziţiei, atent şi deschis la tot ce se întâmplă semnificativ în jurul meu, în ţară şi peste hotare, mi-a permis să îndrăznesc în creaţia personală drumuri şi cotituri noi, fără să renunţ însă la elementele esenţiale ale muzicii noastre populare.”[3]

Lucrările sale se încadrează atât în repertoriul artiştilor români, cât şi europeni: Eduart Stan, Radu Catuţiu, Ana Anastasescu, Heidi Brunner, Poitr Jordan, Jessica Boyd, Aibhe Smyth, Nikolay Ginov.

O personalitate muzicală de prestigiu a oraşului Braşov, alături de alţi mari muzicieni (Anton Pan, Ciprian Porumbescu) nu numai că există în Braşov “Muzeul Tudor Ciortea”, dar de câţiva ani Liceul de Muzică îi poartă respectuos şi onorific numele.

14.07.2009

Dr. CORINA UNGUREANU-KISS


[1] Despina Petecel, Tudor Ciortea, Editura Muzicală, 1990, Bucureşti, p. 93

[2] idem, p. 101

[3] idem, p. 105

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s