MONITOR CULTURAL * on-line

~Al. Florin Ţene: La cenaclul Vasile Sav – „Octavian Goga la el acasă“. Manifestare prilejuită cu ocazia comemorării a 130 de ani de la naşterea poetului şi 73 de ani de la trecerea în eternitate

            Când Clujul îşi deschidea ochii, în ziua de miercuri, 27 aprilie a.c., spălâdu-şi faţa cu lumina dimineţii, membri cenaclului literar “Vasile Sav “ din cadrul Centrului de Zi pentru Vârstnici nr.2( coordonator Maria Bobină ), Grupul vocal-instrumental”Speranţa“, condus de prof.Modest Vişoiu, şi o parte ai cenaclului”Artur Silvestri “, scriitori ce activează în filiala clujană a Ligii Scriitorilor, străbăteau într-un autocar bulevardele oraşului de la poalele Feleacului în drum spre Muzeul”Octavian Goga “din Ciucea. Având ca scop de a omagia pe “poetul pătimirii noastre “, cel ce se  năştea la 1 aprilie 1881 la Răşinari şi trecea în eternitate la 7 mai 1938.

            Autocarul înfăşura distanţele pe roţi, iar secvenţele imaginilor pe care le vedeam prin parbriz se constituiau într-un film documentar pe un fond muzical al “Anotimpurilor “de Vivaldi, ce le ascultam la staţia radio a autovehicolului..

            Prima oprire a fost la Primăria comunei Gilău unde profesorul Vasile Sfârlea, în faţa statuii voievodului Gelu ne-a vorbit despre importanţa istorică a acestuia. Etimologic, s-a emis ipoteza că numele Gilău ar fi un derivat de la Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea, voievodul Gelu ar fi murit la confluenţa pârâului Căpuş cu Someşul Mic, în timp ce se retrăgea din faţa hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca( ad castrum suum).După ce fiecare dintre noi am depus la monument câte o “floare a gândului “bun, am plecat mai departe spre ţinta propusă.

            Pe tot traseul spre Ciucea prof.Vasile Sfârlea , un bun cunoscător al istoriei locale, ne-a vorbit despre evenimentele petrecute în  localităţile prin care treceam, şi păstrate în hrisoave, cărţi şi documente.

            La un moment dat un panou publicitar ne anunţa că nu departe se află Muzeul”Octavian Goga “. Numai după câteva zeci de metri am parcat în faţa porţii din lemn sculptat al Muzeului”Octavian Goga “.În pragul ei ne aştepta, ca un adevărat custode al muzeelor europene, prof.Dr.Dan Brudaşcu, fiu al locului, cu pălăria sa de fetru negru, a la Caragiale, care, de fapt, a fost alături  pe întreg parcursul activităţii noastre.

            Medalionul literar-muzical s-a desfăşurat în spaţiul scăldat de un soare blând dintre Casa Albă şi Bucătăria Veturiei Goga.

            Cântecul cucului venind dinspre pădurea din deal se armoniza perfect cu activitatea noastră culturală .

            Manifestarea a fost deschisă de doamna Maria Bobină care a dat cuvântul scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele cenaclului” Vasile Sav”, care, de fapt, a coordonat întreaga activitate.Acesta în cuvântul de deschidere a subliniat, printre altele, rolul poeziei lui Goga în propagarea ideii de unire a Ardealului cu România şi arătând că autorul volumului”Ne cheamă pământul “, apărut în 1909, este întâiul poet important din epoca modernă ce a pătruns în sufletul şi inimile românilor, fiind “poet naţional totodată şi pur ca şi Eminescu “, cum scria George Călinescu.

            În continuare a vorbit foarte documentat despre viaţa şi opera lui Octavian Goga şi a Veturiei Goga, cu luminile şi umbrele lor, cu inedite amănunte prof.Dr.Dan Brudaşcu, care a fost, practic, ghidul nostru pe parcursul întregii vizite. Noutăţi ce le putem descoperii în cărţile domniei sale, apărute de curând:”Pagini ungare “şi “Atitudine şi nelinişti “( Articole de istorie literară).

            A adus completări interesante şi directorul Muzeului, domnul Aurel But.

            A urmat medalionul literar-muzical”Octavian Goga la el acasă “. În cadrul acestuia, Grupul vocal-instrumental”Speranţa “ a interpretat cântece pe versuri de Goga, iar poeţii:Gavril Moisa, Vasile B.Gădălin, Titina Nica Ţene, Emil Perşa, Ion Benche, Maria Racolţea , Maria Birtocean( studentă la facultatea de filologie din cadrul UBB ) şi Al.Florin Ţene, au citit din creaţiile lor adecvate momentului. În continuare, recitatorii Marina Motoi şi Aurel Vuşcan au interpretat poezii de Octavian Goga , iar Al.Florin Ţene a citit parodia lui Sorin Olariu ( din SUA, membru al Ligii Scriitorilor ),după ”La noi “ de O.Goga.

            În încheierea acestei manifestări a vorbit , foarte documentat, despre poezia celui care debuta în 1905 cu volumul “Poezii “ profesoara Antonia Bodea.

            Sub îndrumarea prof.dr.Dan Brudaşcu a urmat vizitarea domeniului format din Castelul cu Salonul de primire, Sufrageria, Salonul galben, Salonul de muzică cu pianul la care a cântat şi George Enescu, cu tapiseria lsoneză, cu scrinul care a aparţinut lui Avram Iancu, Camera de lucru a poetului, Biblioteca, în care se află Penticostarionul din 1743, Dormitorul familiei Goga, Fântâna romană, Monumentul funerar al Miliţei Pertraşcu la mormântul provizoriu al poetului, Mănăstirea înfinţată de Vetura Goga, Biserica de lemn din parcul Castelului şi Mausoleul în care se află sarcofagul. La toate acestea prof.Dr.Dan Brudaşcu a adus explicaţii şi amănunte interesante.

            Am părăsit Muzeul”Octavian Goga” din Ciucea având în gând o strofă din poemul lui Goga”Din larg “, transcris ca epitaf, în mozaic, pe zidul Mausoleului:”Jur-împrejur e largul care cântă,/ E soare-n cer, e sărbătoare sfântă/ Şi-n vreme ce mi-a amuţit pământul/ Fiorul păci-n suflet mi se lasă/ Eternităţi îmi flutură veşmântul.”

AL.FLORIN ŢENE

Preşedintele Ligii Scriitorilor Români

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s