MONITOR CULTURAL * on-line

~Emilia Spătaru: „Mariana Gurza, fiică a satului Cupca“

Născută pe meleaguri bănăţene, în România, poeta Mariana Gurza, domiciliată în Timişoara, rămâne, totuşi o fiică a satului Cupca. De ce ? Pentru că nu uită baştina părinţilor săi, pentru că, fiind departe, este totuşi, atât de aproape sufleteşte de noi. Iar poeziile sale dedicate Bucovinei, ne dovedesc mereu că tânjeşte după baştina părinţilor, că visează, trăieşte, scrie despre ea.

Autoare a mai multor plachete de versuri, printre care aş aminti „Paradox sentimental”, „Gânduri nocturne”, „Nevoia de a sfida tăcerea”, Lumini şi umbre” ş.a., Mariana Gurza îşi trăieşte viaţa prin poezie. Ea dedică versuri celor dragi inimii: părinţi, sat, copii, dar şi iubirii, naturii, păcii, lumii întregi. Suferă şi se bucură de realitatea şi speranţa vieţii. Suferă pentru nedreptate, o doare inima pentru o floare ofilită, un dor sau o speranţă nerealizată…Se bucură pentru lumină, credintă, bunatate, pentru oameni şi destinul lor…

Ca orice suflet de poet este o fire sensibilă şi puternică în acelaşi timp. Iată ce ne spune în poezia „Plai de dor”:

Frumoasă,

Ai pătruns în sufletul meu,

Ca o pasăre măiastră,

Bucovină,

Plai de doină,

Plai de dor…

Sfânt şi binecuvântat

Îţi este neamul,

Neam nemuritor…

Dorul acesta al Marianei Gurza este etern. Mergând pe drumurile vieţii, îl duce mereu în suflet şi speră să mai revină cândva aici, în Bucovina, la Cupca, satul de baştină al mamei, pentru a-şi potoli setea sufletului ei.

Doresc să spun că nici noi nu o uităm, că poeziile şi viaţa ei sunt cunoscute aici. Ea se poate considera cupceancă prin faptul că aici, de unde i se trag rădăcinile, ea este prezentă printre noi.

…Aş vrea să-ţi dăruiesc lumina,

Doina din dulcea Bucovină,

Râurile albe şi codrii visători,

Iubirile tăcute dintre noi..

(scrie într-o poezie, intitulată „Baladă pentru un prieten”)

Sperăm că într-o bună zi o vom avea printre noi, că-i vom admira talentul, o vom auzi citindu-ne poeziile, ne va dărui cărţile sale, dar şi zâmbetul ei amabil, sufletul ei mereu deschis într-o lume, spre oameni, sufletul unde încape întreaga Bucovină, cu acest mioritic colţ de rai, numit Cupca, pe care poeta Mariana Gurza îl iubeşte atât de mult.

Deocamdată, îi dorim multă sănătate, noi creaţii şi inspiraţie divină.

EMILIA SPĂTARU

(LIBERTATEA CUVÂNTULUI- ziar social-politic şi de cultură din regiunea  CERNĂUŢI,

NR.6(364),12 FEBRUARIE 2010)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s