MONITOR CULTURAL * on-line

~Dan Lupescu: Festivalul Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“

  • Ovidiu GHIDIRMIC (România) – încununat cu Premiul Naţional de Literatură
  • Vladas BRAZIUNAS (Lituania) – Premiul European pentru Poezie
  • SILVIA CUEVAS MORALES (Chile/Australia) –Marele Premiu Orient-Occident pentru Arte
  • Francoise ROY (Mexic/Canada) – Marele Premiu Internaţional de Poezie

            Capitală a Ţării Româneşti în urmă cu şapte secole, adică în anii de întemeiere a statului medieval românesc de la sud de Carpaţii Meridionali, Curtea de Argeş a găzduit, în prima jumătate a lunii iulie 2011, ediţia a 15-a a Festivalului Internaţional de Poezie.

            Gândit, iniţiat, lansat şi organizat – prin eforturi realmente supraomeneşti – de poeţii Dumitru M. Ion şi Carolina Ilica, acest festival a reunit, într-un deceniu şi jumătate, peste o mie de poeţi de pe toate continentele planetei. El constituie unul dintre pilonii programelor anuale ale Academiei Internaţionale Orient-Occident, unde confraţii noştri numiţi mai sus sunt preşedinte, respectiv, director artistic.

            Festivalul Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş are caracter de unicat, ca gen, în ţările central-europene, înscriindu-se în prestigiosul circuit internaţional al marilor festivaluri de la Struga (Republica Macedonia), Las Palmas, Canare (Spania), Trois Riviers (Canada), Medellin (Columbia).

            Pe bună dreptate, la ceremonia inaugurală de la Muzeul Municipal Curtea de Argeş (director: Florin Scărlătescu) – onorată de prezenţa marelui actor Mircea Diaconu, muscelean de obârşii, a fermecătoarei doamne Simona Bucura Oprescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a scriitorului Marin Ioniţă şi a primarului Nicolae Diaconu -, preşedintele Academiei Orient-Occident, poetul Dumitru M. Ion, reliefa cu nedisimulată temere şi amărăciune: ,,Oamenii trebuie să fie mereu aproape de cultură, dincolo de sărăcie şi de greutăţile zilnice. Pentru că, fără cultură, popoarele pot să piară”.

            A fost evident şi de astă-dată că fondatorii şi realizatorii acestui adevărat festin poetic de la Curtea de Argeş – care a inclus popasuri semnificative în Bucureşti (la Uniunea Scriitorilor), la Mânăstirea Corbii de Piatră (de unde au ţâşnit, pe firmamentul Europei, vestiţii bărbaţi de stat, conducători de oşti, de ţări româneşti şi ungare: Corvinii !), excursii în Carpaţi: pe urmele lui Vlad Ţepeş, la Cetatea Poenari (până la care trebuie urcate 1449 de trepte), apoi la Vidraru, spre talpa Transfăgărăşanului (cea mai înaltă şosea alpină din Europa şi a patra din lume) – aduc, prin florilegiul manifestărilor de excepţie derulate de-a lungul a şapte zile şi a şase nopţi, un Elogiu poeziei contemporane universale.

            Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş sunt concepute ca un spectacol poetic continuu, acompaniat inspirat de muzică populară veritabilă, expoziţii de artă, lansări de cărţi, dansuri tradiţionale româneşti, colocvii de admirabilă deschidere şi amplitudine culturală.

            După recitarea unui poem cald, inedit: ,,Vremea poeziei”, Carolina Ilica a făcut o semnificativă retrospectivă a festivalului, apoi a mărturisit etapele genezei insolitelor sale opere din aceeşti ani: ,,Cărţile de la Vidra” (satul său natal, în fascinanţii Munţi Apuseni, străluminaţi şi acum de figura legendarului Avram Iancu, ,,crăişorul munţilor”), ,,Cartea de lut”, ,,Cartea de lemn”, ,,Cartea de de lacrimi” şi ,,Cartea de lână”.

Sunt creaţii prin care Carolina Ilica, dăruită de Dumnezeu cu har aparte, valorifică filoane ale culturii noastre tradiţionale, făcându-le să intre în consonanţă, în sincretism şi osmoză cu poezia sa modernă şi modernistă, de o rară frumuseţe. Acest amplu, complex proces – de punere în comuniune a artelor de acum 8000 de ani, perpetuate până în contemporaneitate, cu poezia atât de expresivă, fragedă, mustind de tâlcuri a Carolinei Ilica din zorii secolului al XXI-lea – are, în fond, în substrat, un circuit dublu. În ambele sensuri. Ceea ce le asigură nu doar armonie, consonanţă, ci şi o tinereţe nouă, veşnică.

            O rezonanţă aparte au avut prezentarea antologiei festivalului: ,,Poesys 15. Zei şi zile” (două volume plurilingve: română, engleză, franceză, spaniolă), recitalurile de poezie, vizitarea Mânăstirii Princiare Curtea de Argeş, solemnitatea primirii de membri ai Academiei Internaţionale Orient-Occident, recepţia oferită de Înalt Prea Sfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

            Momentul culminant s-a desfăşurat în sala mare a Primăriei Curtea de Argeş, printr-un Miting poetic internaţional, în cadrul căruia ceremonia decernării premiilor Academiei Orient-Occident (care nu constau în bani, ci în trofee grele de sensuri) i-a ţinut pe toţi participanţii cu sufletul la gură.

            37 de creatori veniţi de pe toate continentele au primit diplome de onoare. Ca şi o serie de români, inclusiv oficialităţi şi parteneri media. Dintre aceştia amintim pe: poeţii Jury Talvet (Estonia), Lana Dumitru (România), Stefan Tontici (Bosnia-Herţegovina), Vladimir Martinovski (Republica Macedonia), Florin Silişteanu (România), Peter Volker (Germania), acad. Fatma Sheedi (Oman), Mihai Tiţa (România), poetul, compozitorul şi muzicologul Arif Ali Albayrak (Ciprul de Nord), cântăreaţa Umut Albayrak (Cipru), poeţii Annabel Villar (Uruguay), Dolan Mor (Cuba/Spania), Firas Sulaiman (Siria), Julio Pavanetti (Uruguay), Maria Chirtoacă, Viviana Ilea, Gheorghe Ungureanu.

Dintre cei trei nominalizaţi la Premiul European pentru Poezie: Rosa Boianova (Bulgaria), Vladas Braziunas (Lituania) şi Iurii Zavgorodnîi, juriul l-a ales, finalmente, pe poetul lituanian Braziunas.

Silvia Cuelvas Morales  (născută în Chile, stabilită în Australia), Arif Ali Albayrak (Turcia/Cipru)şi Emad Fouad (Egipt/Belgia) au fost nominalizaţi la Marele Premiu Orient-Occident pentru Arte. Laurii au revenit Silviei Cuelvas Morales.

            În acest context elevat, Premiul Naţional pentru Literatură i-a fost acordat valorosului prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, director al Şcolii Doctorale ,,Al. Piru” de la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, reputat critic şi istoric literar, director executiv al revistei europene de cultură şi educaţie ,,LAMURA”.

            Cu acest prilej, dl Ovidiu Ghidirmic, laureat al Academiei Române, a susţinut o doctă şi memorabilă dizertaţie pe tema ,,Ce este poezia?”.

            ,,Poezia se naşte atunci când melancolia bate la poarta inimii” – a precizat Ovidiu Ghidirmic, citând o mare personalitate. Carl Sandburg afirma că poezia este jurnalul unui animal marin care trăieşte pe uscat, dar ar dori să zboare. De fapt, nu ştim ce e poezia, pentru că atunci ar fi fabricată de toţi pe bandă rulantă şi toţi am deveni poeţi. Dar ştim cum este poezia, cum apare ea în operele unor mari personalităţi – a accentuat Ovidiu Ghidirmic, în deplină consonanţă cu idolul său, G. Călinescu.

            Francoise Roy (Mexic/Canada), Mindy Zhang (China/S.U.A.) şi Nora Atalla (Canada) au fost nominalizate la Marele Premiu Internaţional de Poezie. Directorul artistic al Academiei Orient-Occident a reliefat: ,,E foarte greu să alegi dintre trei graţii ale poeziei”. Şi, totuşi, juriul a trebuit să-şi facă datoria. Francoise Roy a fost marea câştigătoare.

            Se cuvine să menţionăm că premiile nu sunt în bani, ci într-o sculptură (micuţă capodoperă) a argeşeanului Gheorghe Iliescu-Călineşti, continuatorul cel mai fidel al Spiritului BRÂNCUŞI. Ceea ce le face cu mult mai valoroase, a ţinut să evidenţieze Carolina Ilica. Gheorghe Iliescu-Călineşti – care, printre altele, este autorul semeţei sculpturi în bronz plasate în Bucureşti pe Calea Victoriei, în faţa noului sediu al BANCOREX, preluat acum un deceniu de BCR – a câştigat, în decembrie 2001, concursul naţional organizat de Direcţia pentru Cultură Dolj şi Revista ,,Lamura” pentru un proiect de statuie ,,BRÂNCUŞI”, care să fie amplasată în viitoarea Piaţă urbană omonimă din Bănie. Din nefericire, la nici şapte luni după acest concurs, marele maestru Gheorghe Iliescu-Călineşti s-a retras la cele veşnice şi proiectul a rămas suspendat în eter… Parcă a avut o premoniţie: cu vreo două luni înainte de a se retrage în cer, mi-a telefonat şi mi-a mărturisit că nu-şi doreşte decât să-i dea Dumnezeu viaţă cât să poată a se bate pentru realizarea în bronz a acestui  monument. Nu a fost, însă, să fie aşa…

            În final, poeta Silvia Cuevas Morales a mulţumit tuturor colegilor cu care s-a întâlnit la Curtea de Argeş, în România, de care s-a apropiat foarte mult şi cu care a împărtăşit multe clipe minunate. Ea a mulţumit organizatorilor şi juriului, pentru surpriza de a-i fi premiat poemele prezentate în concurs.

            Felicitându-i şi noi  pe organizatori, le dorim tărie de granit şi spor în organizarea viitoarei ediţii !

                                  DAN LUPESCU

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s