MONITOR CULTURAL * on-line

~Anca Goja: „Familia română – un număr dedicat bibliotecilor româneşti din lume“

Ultimul număr ieşit de sub tipar (4 (35) /decembrie 2009) al revistei „Familia română”, editate de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” (redactor şef, dr. Teodor Ardelean), este dedicat bibliotecilor româneşti în lume. Bineînţeles, ca de fiecare dată, pe lîngă articolele pe această temă, în paginile revistei îşi găsesc locul şi materiale grupate în alte trei capitole: „File de istorie”, „Cununa de aur a României” şi „Români în lume”. Subintitulată „Revistă pentru solidaritatea românilor de pretutindeni”, „Familia română” este publicaţia cu cea mai mare răspîndire în comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Revista se deschide cu un articol al dr. Teodor Ardelean despre bibliotecile înfiinţate de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” în afara ţării, fie acestea în Basarabia, Ungaria, Austria sau Spania, completat de reflectări în presă ale generoaselor acţiuni, dar şi de un grupaj de epistole prin care instituţia băimăreană este solicitată să sprijine, prin donaţii de cărţi, dorinţa de apropiere de limba şi cultura maternă a românilor din Portugalia (Algarve), Marea Britanie (Glasgow), Germania (Nurnberg), Spania (Valladoid, Santiago de Compostella, Zaragoza, Avilla, Murcia şi Rioja) şi Italia (Udine).

Mai citim un material despre bibliotecile româneşti din afara graniţelor, înfiinţate de biblioteci publice din România (material semnat de Ana Grigor), precum şi o serie de articole trimise de la faţa locului de prieteni ai „Familiei române”, în care ne sînt dezvăluite veşti despre bibliotecile româneşti răspîndite în lume. Nu lipsesc un interviu cu Hermina Anghelescu, care se autointitulează „ambasadorul bibliotecilor române în străinătate şi ambasadorul biblioteconomiei americane în România” (autor: Ştefan Selek) şi un portret al Floricăi Victoria Câmpeanu, documentarist la Institutul INEA din Roma, o figură cunoscută în ştiinţele biblioteconomice (autor: Ioana Dragotă, redactor şef adjunct). Capitolul de istorie se deschide cu un fragment de corespondenţă inedită a familiei Vasile Lucaciu, mai exact cu o scrisoare a Veturiei Lucaciu, fiica tribunului, către fratele ei, Epaminonda. Un interesant articol scris în urma unei excursii efectuate pe urmele lui Emil Rebreanu, fratele lui Liviu Rebreanu şi cel al cărui dramă a inspirat romanul „Pădurea spînzuraţilor”, se datorează lui Constantin C. Gomboş.

Emoţionantă este iniţiativa Primăriei Municipiului Chişinău ca anul acesta, declarat „Anul Grigore Vieru”, fiecare copil din capitala Moldovei să primească o carte de poezii semnată de marele poet. Iar undeva la graniţa dintre rîs şi plîns poate fi situată dezbaterea despre manualele de istorie din Moldova, în care Liga tinereului rus a oferit o percepţie cu totul inedită (şi departe de adevăr) a istoriei acestui stat, din fericire combătută pe loc de Asociaţia Istoricilor.

În spaţiul afectat românilor din jurul graniţelor ţării, primul articol este dedicat revistei „Literatura şi arta”, săptămînalul Uniunii Scriitorilor din Moldova care a fost mereu o portavoce a românismului pînă dincolo de graniţele Moldovei şi care şi care, la finele anilor ’80, ajunsese să aibă peste 250.000 de abonaţi. O interesantă micromonografie, realizată de Ion Botoş, preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, are ca temă comunitatea de români-volohi din Poroscovo (Transcarpatia), iar un emoţionant articol al jurnalistei din Chişinău Tamara Gorincioi este dedicat comunităţii de români din Moldavanskoe (Caucazul de Nord).

Ultimul capitol, cel rezervat românilor din diaspora, relevă, în primul rînd rezistenţa prin credinţă a acestora împotriva asimilării totale de către culturile în sînul cărora şi-au găsit adăpost. De asemenea, două captivante materiale îi au în centru pe Doris Plantus-Runez, născută în Statele Unite din părinţi bucovineni, şi care are cu limba română o relaţie specială (autor, Adelina Ulici), respectiv pe generalul Henri Mathias Berthelot (autor, dr. Mirel Giurgiu).

ANCA GOJA

Baia Mare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s