MONITOR CULTURAL * on-line

► Pavel Panduru

MANIFESTĂRI CULTURALE ÎN ŢARA ALMĂJULUI

Prigorul înseamnă respect pentru tradiţii, toleranţă luminată, respect pentru personalitatea umană şi legătura cu pământul natal. O comună mare şi frumoasă, cu drumuri şi case aşezate ordonat în sistem nemţesc, cu oameni deosebiţi, harnici şi de omenie, care îşi iubesc locurile natale şi respectă strămoşii.

Cartea de vizită a satului o dă ospitalitatea şi omenia locuitorilor, frumuseţea gospodăriilor, măreţia şi spiritul de sacrificiu al înaintaşilor, cât şi valoarea tinerilor ieşiţi de pe băncile şcolii săteşti cu activităţi deosebite la oraş sau la sat.

Din istorie sau din legendă, strămoşii ne vorbesc despre credinţa lor statornică şi faptele deosebite, îndemnându-ne să nu-i uităm, apărându-le memoria. „Noi suntem prelungirea lor în istorie, aşa cum urmaşii vor fi prelungirea noastră”. (Mitropolit A. Plămădeală)

Deoarece venerarea înaintaşilor constituie momente de comuniune, binecuvântare şi întărire a credinţei şi a iubirii frăţeşti între oameni, prigorenii au organizat, la 10 august 2008, comemorarea protopopului militar colonel Iosif Coriolan Buracu, om de cultură şi politician, devotat credincios al Bisericii şi deschizător de drumuri pentru emanciparea românilor bănăţeni.

Pentru consfinţirea acestui eveniment, Consiliul Local, Primăria şi Şcoala Prigor au contribuit la realizarea unui bust, lucrat de sculptorul George Ceobanu, din Salcia, jud. Mehedinţi şi o placă comemorativă. Tot cu ocazia acestui eveniment, a fost scoasă de sub teascurile tiparului o carte document finanţată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, condusă de domnul director Gheorghe Ţunea, iar şcoala se va numi „Şcoala de Arte şi Meserii – Iosif Coriolan Buracu – Prigor”.

Primirea oaspeţilor s-a făcut la şcoală între orele 10 şi 11. Au fost momente de emoţie copleşitoare la întâlnirea persoanelor cunoscute şi a locurilor dragi. Printre personalităţile căutate se număra filosoful culturii Alexandru Nemoianu, scriitorul Ion Marin Almăjan şi profesorul Mihai Buracu – fiul comemoratului I. C. Buracu.

Manifestarea a debutat cu un parastas dedicat memoriei preotului Coriolan Buracu, oficiat de preoţii Cătălin Primejdie şi Ion Cherescu. La sfârşitul ceremoniei religioase, preotul Cătălin Primejdie a evocat latura sacerdotală a protopopului Iosif Coriolan Buracu, subliniind importanţa acestui eveniment pentru viaţa spirituală a localităţii şi nu numai a ei, iar preotul Cherescu Ioan vorbeşte din partea Episcopiei Caransebeşului. Apoi bustul protopopului, instalat în curtea Bisericii, lângă mormântul său, a fost dezvelit de către fiul protopopului, profesorul Mihai Buracu, şi de către primarul comunei, Pavel Verindeanu, fiind sfinţit de către preoţi în faţa unei asistenţe formate din sute de oameni din toate satele almăjene.

În continuare vorbesc Mihai Buracu şi Alexandru Nemoianu despre relaţia de familie Buracu-Boldea şi faptele lor în folosul celor mulţi.

Marea de oameni formată din locuitorii satelor almăjene s-a deplasat la primărie în acordurile muzicii fanfarei şcolii din Borlovenii-Vechi, condusă de profesorul drd. Petrică Zamela.

Pe frontispiciul primăriei a fost amplasată o placă comemorativă cu următorul conţinut: „CORIOLAN IOSIF BURACU (1888-1964) Fiu al Prigorului, slujitor devotat pe Altarul Neamului Românesc, dârz luptător pentru unirea cu patria mamă, martir pentru credinţă şi ctitor a numeroase şi importante instituţii de cultură şi educaţie”.

Aici a luat cuvântul scriitorul Ion Marin Almăjan, subliniind ideile iluministe care au călăuzit activitatea preotului Coriolan Buracu, ca un continuator al conceptelor lui Eftimie Murgu, evidenţiind totodată realizările preotului în Valea Almăjului prin construirea de spitale, şcoli, cămine, biblioteci, biserici, cercetări istorice şi etnografice ş.a.. scriitorul încheie spunând că „sărbătoarea de la Prigor este sfântă şi magistrală pentru că cinsteşte activitatea acestui mucenic al neamului”.

De aici oaspeţii sunt invitaţi să participe, în sala Căminului Cultural, la simpozionul organizat cu ocazia acestui eveniment, unde a fost organizată o expoziţie cu fotografii inedite din viaţa şi activitatea comemoratului, imagini care au creat o stare de profundă sensibilitate participanţilor. Sala a fost plină până la refuz.

Simpozionul a debutat cu cuvântul de bun-venit adresat de primarul Pavel Verindeanu participanţilor, după care îl invită pe profesorul Pavel Panduru, directorul Şcolii de Arte şi Meserii Prigor şi organizatorul manifestărilor, să conducă lucrările acestei importante acţiuni culturale. El spune că preotul Buracu, ca expresie a chipului lui Dumnezeu, a trăit prin adevăr şi nu prin minciună, cum se întâmplă uneori azi. Avea credinţa că un bun creştin trebuie să apere creaţia divină, nu să o distrugă. A fost toată viaţa un apărător al sufletelor de năvala păcatelor de tot felul. Armele lui au fost cuvântul şi fapta. Faptele lui, în consonanţă cu preceptul bibilic „credinţa fără fapte este moartă”, au contribuit la păstrarea identităţii neamului şi continuitatea lui în acest areal. El nu e mort, el trăieşte veşnic prin faptele sale şi prin cărţile sale, având ca Biserică poporul român, ca locaş Carpaţii, iar altar Munţii Banatului şi Almăjul lui drag. El reprezintă emblema unei munci stăruitoare, plină de tenacitate, pentru a împlini idealurile României Mari. El este un model de o calitate exepţională pentru generaţiile de azi în căutarea unui model existenţial. Prin întreaga sa activitate, este întruchiparea vie a unor trăiri de mare rezonanţă în conştiinţele contemporanilor.

Pe rând vorbesc invitaţii despre „popa Buracu” şi vorbele le sunt sorbite cu nesaţ de cei din sală. Mesajele transmise sunt percepute ca daruri pentru minte şi suflet de către ascultători, din care reiese respectul pentru înaintaşi, pentru neam şi tradiţie, cei ce au asigurat eternitate neamului românesc. Viaţa lor, înscrisă în veşnicie, aduce contemporanilor lumină şi har.

Din partea autorităţilor judeţene vorbeşte directorul Centrului Judeţean  pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, domnul profesor Gheorghe Ţunea, apoi vorbeşte profesorul Mihai Burac, fiul comemoratului, istoricul şi filosoful culturii Alexandru Nemoianu subliniază că I. C. Buracu a fost crescut şi educat de către protopopul Pavel Boldea pentru a sluji României Mari şi că noi azi afirmăm o trăire morală sub semnul Bisericii şi un model existenţial. Scriitorul Ion Marin Almăjan, în cuvântul său vorbeşte despre o mistică care uneşte trecutul şi faptele înaintaşilor eroi cu inimile noastre. Profesorul Gheorghe Jurma, directorul editurii „Tim” din Reşiţa, prezintă cartea „IOSIF CORIOLAN BURACU – O LEGENDĂ VIE”, apărută la editura „TIM”, Reşiţa, 2008, documentar iniţiat şi îngrijit de profesorul Pavel Panduru, ca pe o substanţă vie, prezentând caracterul şi faptele lui Buracu. Ea vrea să fie un îndemn spre cunoaşterea trecutului şi chemarea spre credinţa în neam, muncă şi în Dumnezeu.

Delegaţia din Turnu-Severin, formată din profesorii Tudor Răţoi, directorul arhivelor, Isdidor Chicet, directorul C.J.C.P.C.T. Mehedinţi şi Puiu Strinoiu, arhivist, scoate în evidenţă legătura dintre Almăj şi Turnu-Severin prin personalitatea preotului Buracu, cu scopul păstrării valorilor culturale şi naţionale româneşti.

Delegaţia arhivelor din Caransebeş, formată din Laurenţiu Ovidiu Roşu, director, Lavinia Diana Micu, arhivist şi Constantin Brătescu a scos în evidenţă activitatea preotului Buracu în cadrul Comunităţii de Avere şi a oraşului Caransebeş.

Delegaţia localităţii Mehadia, formată din scriitorul N. D. Petniceanu, profesorul dr. Iulian Lalescu, Costel Vlaicu, secretar de redacţie A.R.P. şi Iancu Panduru, primar, vorbesc despre rolul preotului Buracu în păstorirea enoriaşilor din Mehadia şi că venirea la Mehadia a fost o lucrare sacramentală a lui Dumnezeu, prin Sfântul Duh, pentru o schimbare, o înnoire a populaţiei prin oficierea sfintelor taine în biserică.

Mai vorbesc ing. Tabugan Ion, directorul Direcţiei Silvice Reşiţa, profesor dr. univ. Alimpe Ignea, profesorii Iosif Băcilă, Nicolae Andrei, Gheorghe Rancu şi Nistor Budescu. La manifestare au participat profesori, ingineri, jurişti, medici, preoţi, alţi intelectuali şi locuitori ai satelor din Almăj.

După 3 ore de dezbateri, toţi cei prezenţi au fost invitaţi să guste din bucatele tradiţionale, special pregătite pentru acest eveniment, papricaşul şi sărmăluţele de Almăj. Totul s-a desfăşurat pe fondul sonor al fanfarei copiilor din Borlovenii-Vechi şi a doinelor cântate de rapsodul Iosif Puşchiţă.

La reuşita manifestării şi-au adus din plin contribuţia tinerele cadre didactice ale şcolii din Prigor şi angajaţii primăriei.

Manifestarea de la Prigor a dat o direcţie tinerelor generaţii de a respecta valorile naţionale şi sfânta tradiţie prin instituţii ca biserica, şcoala şi armata.

Constat sărăcia cuvintelor pentru a evidenţia cum se cuvine marea bogăţie a stărilor sufleteşti trăite de asistenţă. Un astfel de moment unic a fost sărbătoarea sufletului românesc de la Prigor, din 10 august 2008. Au fost momente magnifice, cu clipe de vis, ca într-un leagăn divin, care păreau a fi destăinuiri în faţa unui foc sacru, când miturile fac posibilă întoarcerea omenirii în istoria existenţei sale.

Am încercat să subliniem calitatea exponenţială a modelului pentru a fi descoperit de generaţii întregi în căutarea unui sens existenţial.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s