MONITOR CULTURAL * on-line

~Ioana Stuparu: „Întâlniri cu scriitori. Seara Nicolae Grigore Mărăşanu“

Într-o atmosferă de mare încărcătură emoţională şi spirituală, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, Bucureşti, acordurile muzicale împletite cu versuri rostite de însăşi autorul lor, poetul Nicolae Grigore Mărăşanu, şi-au găsit leagăne de mătase în inimile noastre, cei prezenţi la ,,Întâlnirea cu scriitori‘‘, iniţiativă a poetei Victoria Milescu, programată în fiecare lună, în ultima zi de luni.

Cât este de respectat, iubit şi apreciat ca om şi scriitor invitatul special al acestei seri, domnul Nicolae Grigore Mărăşanu, o spune numeroasa şi elevata asistenţă, dintre care fac parte ilustre personalităţi ale literaturii române precum: Radu Cârneci, Florentin Popescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Mircea Micu, Costin Tuchilă, Titus Vâjeu, Gheorghe Stroe, Ion Lazu, Dumitru Bălăeţ, Mircea Bunea, Iuliu Raţiu, Florin Costinescu, Constantin Carbarău, Tatiana Rădulescu, Aurel Maria Baros, şi mulţi, mulţi alţii.

Deţinătorul unui loc de baştină într-o zonă brăileană, mai exact în comuna Măraşu, de unde şi-a luat şi numele de Mărăşanu, dar fiind şi proprietarul unei stele de pe cer, care-i poartă numele, drept recompensă în urma câştigării concursului Steaua de pe cer, scriitorul Nicolae Grigore Mărăşanu, absolvent al Facultăţii de Drept ,,Alexandru Ioan Cuza‘‘ din Iaşi, debutează în anul 1963 în ziarul ,,Viaţa Nouă‘‘ din Galaţi. Debutul editorial se petrece în anul 1973 cu volumul de poeme Insula, după care urmează alte numeroase cărţi. Este poet, jurnalist, scrie reportaje, eseuri, aducând în lirica românească universul dunărean,  fascinanta lume a pescarilor, a bălţilor. Este ,,Cetăţean de Onoare‘‘ al comunei natale Măraşu şi al oraşului Brăila. Fiind unul dintre scriitorii de poezie cu formă fixă, Nicolae Grigore Mărăşanu este unic în compunerea sonetului impar, alcătuit din trei terţine şi o pentadă. Sonetele cu această formă au fost publicate în volumul Imparele.

Distinsul scriitor şi critic literar Nicolae Geogescu vede în opera lui Grigore Mărăşanu ,,o pendulare măsurată între scris şi extază, o consumaţie, o ardere, dar nu o ardere de tot, ci o altfel de ardere. Scrisul este un ritual, o ciocnire a omului cu realitatea‘‘. Spre exemplificare apelează la versuri şi citate din opera lui Grigore Mărăşanu: ,,Scriu, ca prin actul scrisului să scot Lumina din mine, atât câtă mai e.‘‘

Maestrul Radu Cârneci salută acest fel de întâlniri, ,,aceste sărbători spirituale, unde dăm cu ochii de Spiritul Înalt, de Dumnezeu, de oameni deosebiţi: Mărăşanu care este un poet serios, profund, Nae Georgescu – unul dintre marii eminescologi, Florentin Popescu – ale cărui scrieri te fac să uiţi când ajungi cu trenul de la Bucureşti la Suceava… Trebuie să lăsăm în urmă ceva!…‘‘

Amintirile nostalgice ale gălăţeanului Stelian Vicol ,,în această seară de la marginea iernii‘‘, cum spune domnia sa, cad ca o ploaie caldă de vară: ,,Sunt cel mai fericit dintre dumneavoastră. Am fost coleg de liceu cu Nicolae Grigore Mărăşanu. Eram atât de tineri, frumoşi şi puri, ore în şir purtam conversaţii. Am publicat multe poezii şi cronici în revista ,,Porto Franco‘‘, i-am dedicat un sonet domnului Radu Cârneci… Sunt fericit că sunt contemporan cu cei de aici!..‘‘

Iniţiativa poetei Victoria Milescu este în mod special evidenţiată de redactorul de la Radio România Actualităţi, domnul Costin Tuchilă. ,,Ar trebui ca aceste întâlniri să aibă o mai largă mediatizare, fiindcă la aceste întâlniri se face biografia scriitorului, se vorbeşte despre opera sa, scopul fiind chiar acesta, de a ne cunoaşte mai bine scriitorii. ‘‘

Inimosul condeier Florentin Popescu reliefează dintru început două  aspecte: Nicolae Grigore Mărăşanu, om şi scriitor. ,,Este un om comunicativ, excepţional, minunat, a dat dovadă de timiditate, modestie, decenţă. Din punct de vedere al scriitorului, am distins în opera lui trei direcţii: poezie de evocare a ţinutului natal, poezia dezrădăcinării, poezia de spiritualizare, dorinţa de a-l găsi pe Dumnezeu. Omul se regăseşte în operă. Nu numai că este un poet remarcabil, deosebit, dar este singular prin fantezia şi mitologia pe care le-a creat pentru locurile natale. Nu m-a surprins că a scris sonete într-o altă formulă, fiindcă ştiam că de la bun început a cultivat poezia cu formă fixă‘‘.

Cu acea cunoscută întrebare ,,La ce bun poezia în vremuri sărace?‘‘ îşi începe pledoaria scriitorul şi criticul literar Aureliu Goci, întrebare ce se pune din ce în ce mai des în ultimul timp. Dar tot domnia sa răspunde: ,,Ascultăm poezia unui nebun, a unui nebun frumos, care a venit tocmai de la Brăila. Sărbătorim astă-seară un poet serios, ce tinde spre poezia cu formă fixă, fiind atras de o anume exactitate a versului, un poet complex, care şi-a descoperit concepte noi, consecvenţa cu sine…‘‘

Cu nostalgia amintirilor vine şi scriitorul Mircea Bunea, brăilean de origine, care are ca surpriză câteva fotografii din anii tinereţii dânsului alături de invitatul special, fotografii care circulă printre invitaţi. Geo Călugăru a compus şi pentru dl Mărăşanu un acrostih, cum face pentru fiecare scriitorr invitat, pe care îl citeşte alături de două catrene. Prozatorul şi criticul Gheorghe Stroe, teleormănean, venit tocmai din Roşiorii de Vede, apreciază solemnitatea acestei seri, evocând totodată anii de dinainte de 1989, când citea articolele lui N.G. Mărăşanu în revista ,,Flacăra‘‘.

Unul dintre cunoscuţii autori de literatură pentru copii, domnul Iuliu Raţiu, citeşte versuri din lirica poetului Grigore Mărăşanu, argumentând că avem de-a face cu un poet care sprijină ecologismul. Completarea în acest sens vine din partea domnului Toma George Maiorescu, prieten vechi al sărbătoritului, despre care spune: ,,Este un mare poet, unul foarte important, care trăieşte frenetic natura, pentru el sensul vieţii este însăşi viaţa, ca pentru orice ecologist‘‘.

,,Am sosit într-un moment în care se produce clasicizarea scriitorului Nicolae Grigore Mărăşanu, face remarca scriitorul şi prof.univ.dr. Titus Vâjeu, povestind apoi, sub semnul prieteniei, întâmplări prin care au trecut împreună, aducând totodată aprecieri operei scrise, în care un loc important îl deţine Insula Mare a Brăilei.

Vădit emoţionat, domnul Nicolae Grigore Mărăşanu mulţumeşte tuturor celor prezenţi la această seară unică în felul ei: ,,Vorbele mari spuse aici nu mă vor sminti. Poezia pentru mine nu este un lucru trecător, este chiar viaţa mea. Profesiile le-am subsumat poeziei. Poezia este codul meu de a mă desăvârşi. Conţinutul face corp comun cu conţinătorul. Este un act euharistic‘‘. În continuare, citeşte trei poeme care se circumscriu celor trei direcţii amintite de Florentin Popescu: ,,Fluviu”, ,,Ales mărgăritar ce umple somnul‘‘, ,,Extaza câmpiei‘‘. Peste asistenţă pluteşte ca într-o vrajă vocea autorului, o voce inconfundabilă, unică ce rămâne înregistrată pentru totdeauna la biblioteca ce a găzduit un eveniment la fel de unic.
IOANA STUPARU

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s