MONITOR CULTURAL * on-line

~George Motroc: „Poeţi români din Basarabia (Aurelia Borzin)“

Prima întrebare este de fapt o rugăminte: să faceţi o scurtă autobiografie, în câteva propoziţii…

– Sunt redactor-șef la revista de cultură și creație literară pentru tineri „Clipa” și autoare a trei cărți de versuri. Mă conduc după principiu: cred și se adeverește.

 

– Vă mai amintiţi contextul şi / sau primele versuri scrise?

– Am un caiet cu poezii din clasa a III-a. Îl păstrez nu pentru că poeziile pe care le-am scris la acea vârstă ar fi geniale – mai mult decât atât, nu au nicio relevanţă în contextul vieţii mele actuale, – ci pentru că au reprezentat la un moment dat fiinţa mea cea mai intimă şi sunt dovada unei etape în devenire depăşită. La începuturi scriam despre tot ce mă înconjoară: lucruri aparent banale şi lipsite de importanţă pe care maturii nici nu le observă. Bunăoară, orice gânganie pe care o vedeam mi se părea demnă să ajungă un personaj în textul meu. De aceea îi cream o poveste, un mit… Et voilà începutul începuturilor!

Care sunt cărţile care v-au marcat viaţa, mai întâi adolescenţa şi acum , tineretea?

 

– În ultimii ani de liceu l-am descoperit pe Emil Cioran. S-a pliat foarte bine pe structura şi firea de adolescent răzvrătit, teribilist şi „neînţeles de ceilalţi” care eram atunci. Îmi amintesc că mi-am cumpărat toate cărţile semnate de el. Îi citisem toate jurnalele. Era un balsam pentru mine. Acum citesc… haotic. Vreau să zic că nu aş mai avea acea pasiune să citesc toată opera unui autor – şi apoi care ar fi acest autor? – sau nu aş putea să mă impun să citesc consecvent… clasicii sau cărţile care deţin întâietate în topurile care se fac anual. Caut cărţi care m-ar cutremura, mi-ar schimba din rărunchi viziunea pe care am despre lume, despre oameni etc. Altfel la ce bun să le citesc? Am o predilecţie faţă de cărţile cu a căror mesaj somatizez… într-un fel, cărţi pe care le trăiesc în modul cel mai direct afectiv, dar şi… fiziologic. Aşa mi s-a întâmplat cu Greaţa lui J.-P. Sartre, cu Foamea lui K. Hamsun, cu Tropicele… lui H. Miller, cu Şi se întoarce vântul de Vl. Bukovski.

 

Există vreuna după care aţi fost sigură că vreţi să scrieţi poezie? Si de ce poezie şi nu proză?!

– Fiecare carte citită cred se asimilează în forul nostru interior într-un fel sau altul. Fiecare carte citită ne… crează, modelează. Scrierea de poezii a venit cumva de la sine. Nu ştiu dacă aş putea să-i dau, retrospectiv, o explicaţie logică dar, în acelaşi timp, nici nu ţine de domeniul fabulosului: a existat un cenaclu literar în liceu în care m-am manifestat amplu, apoi a existat revista „Clipa” și cenaclul literar „Iulia Hasdeu” de pe lângă aceasta, au fost oameni de valoare cu care viața m-a intersectat și care au avut un rol determinant pentru mine din simplul motiv că la momentul potrivit mi-au pus în față o carte potrivită. Oricât de bombastic ar suna: poezia nu e o alegere, ci o… devenire. Pentru a scrie proză am impresia că e necesar să acumulezi o densă experiență de viață.

Cum arată o zi obişnuită din viaţa dv., împărţită între ,,Clipa” şi poezie?

– Oho! Țin un jurnal. Ca să nu fiu frustrată, oricât de ocupată aș fi, îmi fac timp să citesc măcar câteva pagini de beletristică. Urmăresc mass-media electronică. Citesc textele tinerilor trimise pe adresa redacției. Le răspund argumentat, atât cât îmi permit facultățile intelectuale, de ce textul cutare sau cutare e bun sau mai puțin bun. Îmi place teatrul. De obicei nu ratez spectacolele care se joacă. Îmi place să râd mult. Chiar când nu e cazul. Să râd chiar și din tristețe.

Ce rol joacă ,,Clipa” în viaţa dumneavoastră şi dumneavoastră  în viaţa ei?

– Am concrescut împreună, pe parcursul ultimilor 4 ani de când sunt redactor-șef. Nu mă pot imagina în afara ei.

Citiţi poezia… rivalilor contemporani? Aveţi şi preferinţe?

– Nu știu dacă calificativul „rival” este unul potrivit. În literatură este lor pentru fiecare. Mai ales că acest loc trebuie… cucerit. Citesc ca să fiu la curent. Citesc pentru că mă interesează, în modul cel mai direct. Citesc pentru că altfel nu-mi pot imagina cum aș exista altfel.

Vă rog să ne spuneţi câteva versuri pe care v-ar plăcea să le gasiţi peste ani, atunci când veti deveni un clasic ,  într-un manual de limbă română de liceu…

– Ha! Când voi deveni un clasic! Să fie aceste versuri:

nu se mai punea problema cine pe cine iubeşte
cu ce măsură dar să supravieţuim cumva în trei
dacă acest tsunami nu l-am provocat chiar noi

zvâcnind prea mult din aripi
o dragoste care ne ajunge din urmă ouroboros
când am ieşit din cafenea ştiam că nu o să ne vedem curând
nu va mai veni nimeni în locul acesta amenajat pentru moarte
poate ne va scoate o mână din acvariu M şi acesta va rămâne
pur şi simplu verde cu alge şi pietre adormite înainte de furtună

îţi lunec ploaie pe impermeabil

 

Cum a fost lansarea volumului din această toamna şi de ce titlul ,,Chişinăul e o tabletă de ciocolată? Chiar aşa este… ?!

– Lansarea? Întrucât s-a întâmplat în cadrul Târgului de carte „Gaudeamus” – neobișnuită. Ideea de ciocolată dulce-amară mi se părea una consonantă, în mare, cu mesajul cărții. Voiam să imprim o nuanță hedonistă cărții. Apoi, să localizez acțiunea și personajele. Dar centrul Chișinăului chiar are străzile intersectându-se în unghiuri drepte! Deci, toate astea m-au dus cu gândul la „Chișinăul e o tabletă de ciocolată”.

Cititorii de departe vă pot citi şi online sau aşa cum e acum la modă  aveţi un blog ?

– Desigur! Pot fi citită pe www.aureliaborzin.blogspot.com Am impresia că rețeaua de bloguri literare animă dialogul între și intragenerație – un dialog necesar.

Vă mulţumesc în numele cititorilor  pentru aceste rânduri şi vă aşteptăm şi la Bucureşti!

– Și eu vă mulțumesc.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s